Bönniꞌ usëda queëꞌ Jesús taꞌlecjëꞌ do zxoaꞌ xtila dza láꞌayi
6
Cateꞌ naca tu dza láꞌayi quégaquiëꞌ bönniꞌ judío,
ridödëꞌ Jesús gapa dë yöla zxoaꞌ xtila,
ateꞌ bönniꞌ usëda queëꞌ taꞌlecjëꞌ do ga dxía zxoaꞌ xtila.
Taꞌzxúbiꞌni náꞌagaquiëꞌ le,
en tahuëꞌ.
―¿Bizx que runliꞌ le cabí ral-laꞌ gunruꞌ dza láꞌayi?
3 Bubiꞌë didzaꞌ Jesús,
rëꞌ légaquiëꞌ:
―¿Naruꞌ cabí nulábaniliꞌ ca benëꞌ David cateꞌ gudunëꞌ,
ateꞌ gulaꞌdún caꞌ nupa nacuáꞌlen lëꞌ?
4 Guyáziëꞌ lu yuꞌu queëꞌ Dios,
en guzxiꞌë yöta xtila tuꞌcuꞌë lahuëꞌ Dios,
lë naꞌ bitiꞌ ral-laꞌ gáguruꞌ,
pero tuz bixúz dë lataj ilahuëꞌ,
ateꞌ gudahuëꞌ David le,
en bëꞌë caꞌ quéguequi nupa nacuáꞌlen lëꞌ.
5 Níꞌirö Jesús gudxëꞌ légaquiëꞌ,
rnnëꞌ:
―Nedaꞌ,
Bönniꞌ Guljëꞌ Bönachi,
nacaꞌ xani dza láꞌayi.
Tu bönniꞌ narequiꞌ nëꞌë
6 Cateꞌ naca iaꞌtú dza láꞌayi quégaquiëꞌ bönniꞌ judío,
guyáziëꞌ Jesús lu yuꞌu ga tuꞌdubëꞌ tuꞌsëdëꞌ queëꞌ Dios,
en busédinëꞌ nupa nacuáꞌ niꞌ.
Zoëꞌ caꞌ tu bönniꞌ niꞌ narequiꞌ nëꞌë ibëla.
7 Yuguꞌ bönniꞌ yudoꞌ tuꞌsédinëꞌ,
en yuguꞌ bönniꞌ yudoꞌ fariseo tuꞌyúëꞌ Jesús para ilaꞌléꞌenëꞌ channö únëꞌ bönniꞌ naꞌ cateꞌ naca dza láꞌayi quégaquiëꞌ para uluꞌdzö́linëꞌ nacxi uluꞌzéguiëꞌ Lëꞌ didzaꞌ.
8 Réquibeꞌenëꞌ Jesús le taꞌzáꞌ ládxiꞌgaquiëꞌ,
ateꞌ gudxëꞌ bönniꞌ naꞌ narequiꞌ nëꞌë,
rnnëꞌ:
―Guyasa.
Guzuí gatsaj láhuiꞌlö ni.
―Unábitsöquiꞌdaꞌ libíꞌiliꞌ tu didzaꞌ.
¿Naruꞌ dë lataj cateꞌ naca dza láꞌayi gunruꞌ le naca dxiꞌa o gunruꞌ le ruáꞌ döꞌ?
¿Naruꞌ dë lataj uguélaꞌruꞌ yöl-laꞌ naꞌbán quégaca bönachi,
o ugúaruꞌ le?
10 Níꞌirö buyúëꞌ Jesús yúguꞌtë bönniꞌ naꞌ nacuꞌë gásibiꞌilëꞌ,
ateꞌ gudxëꞌ bönniꞌ huëꞌ naꞌ:
―Bulí noꞌo.
Bulí nëꞌë bönniꞌ naꞌ,
ateꞌ laꞌ böácatë nëꞌë naꞌ.
11 Níꞌirö gulaꞌlenëꞌ bönniꞌ yudoꞌ naꞌ,
ateꞌ gulún xtídzaꞌgaquiëꞌ laꞌ légacasëꞌ nacxi bi ilunëꞌ queëꞌ Jesús.
Ribö́ëꞌ Jesús chínnuëꞌ bönniꞌ ilácagaquiëꞌ gubáz queëꞌ
12 Dza niꞌ guyijëꞌ Jesús ga naca tu lu guíꞌadoꞌ.
Bulidzëꞌ Dios niꞌ,
ateꞌ idú yëla bë́ꞌlenëꞌ Dios didzaꞌ.
13 Cateꞌ zaꞌ reníꞌ,
bulidzëꞌ yuguꞌ bönniꞌ dáꞌgaquiëꞌ Lëꞌ,
ateꞌ gurö́ëꞌ chínnuëꞌ para iláquiëꞌ gubáz queëꞌ.
14 Bulidzëꞌ:
Simón,
(lëꞌ caꞌ Pedro),
Andrés,
(bö́chëꞌë Pedro),
Jacobo,
en Juan,
en Felipe,
en Bartolomé,
15 Mateo,
en Tomás,
Jacobo,
(zxíꞌinëꞌ Alfeo),
Simón,
(bönniꞌ ruíꞌi ládxëꞌë yödzö queëꞌ),
16 Judas,
(bö́chëꞌë Jacobo),
en Judas Iscariote,
(bönniꞌ udödëꞌ Jesús lu náꞌagaquiëꞌ bönniꞌ ilútiëꞌ Lëꞌ).
Ruúnëꞌ Jesús bönachi zián
17 Jesús bö́tjalenëꞌ yuguꞌ bönniꞌ gubáz queëꞌ naꞌ lu guíꞌadoꞌ naꞌ,
ateꞌ bilaꞌdxinëꞌ tu ga naca lachiꞌ,
ga niꞌ nacuꞌë ziánrö caꞌ bönniꞌ usëda queëꞌ,
ateꞌ nacuáꞌlen légaquiëꞌ bönachi zián narúajgaca yúguꞌtë yödzö luyú Judea,
en yödzö Jerusalén,
en yuguꞌ yö́dzödoꞌ dë́gaca raꞌ nísadoꞌ ga naꞌ nacuáꞌ yödzö Tiro,
en yödzö Sidón.
Bilaꞌdxín bönachi ni ga niꞌ para uluꞌzë́ nágagaca xtídzëꞌë Jesús,
en uluꞌhuöáca lu yödzöhuë́ꞌ téꞌeguequi.
18 Buluꞌhuöáquiëꞌ caꞌ bönniꞌ niꞌ taꞌguíꞌi taꞌzáquiëꞌ lu náꞌagaca böꞌ xihuiꞌ.
19 Yúguꞌtë bönachi zián naꞌ tuíꞌi ládxiꞌgaca ilaꞌgán Jesús tuꞌ ruúnëꞌ léguequi len yöl-laꞌ huáca queëꞌ.
Nupa nácagaca bicaꞌ ba, en nupa nácagaca bicaꞌ bayechiꞌ
20 Níꞌirö buyúëꞌ Jesús yuguꞌ bönniꞌ usëda queëꞌ nacuꞌë niꞌ,
en gudxëꞌ légaquiëꞌ:
―Bicaꞌ ba libíꞌiliꞌ,
réquibeꞌeliꞌ riyadzjaliꞌ le naca queëꞌ Dios,
tuꞌ gataꞌ queë́liꞌ lataj ga rinná bëꞌë Dios.
21 ’Bicaꞌ ba libíꞌiliꞌ ridunliꞌ le gunnëꞌ Dios queë́liꞌ,
tuꞌ huö́ljaliꞌ.
’Bicaꞌ ba libíꞌiliꞌ ribö́dxiliꞌ tuꞌ bi nadéliꞌliꞌ le naca tsahuiꞌ,
tuꞌ huadxín dza uzxídxiliꞌ.
22 ’Bicaꞌ ba libíꞌiliꞌ,
tuꞌ zaꞌ dza cateꞌ bitiꞌ ilaꞌléꞌe bönachi libíꞌiliꞌ dxiꞌa,
en uluꞌbéaj libíꞌiliꞌ ga nacuáꞌ,
en ilaꞌnnë́ ziꞌ queë́liꞌ,
en uluꞌcáꞌana cáꞌasö le nazíꞌi laliꞌ ca tu le naca xihuiꞌ tuꞌ dáꞌaliꞌ nedaꞌ,
Bönniꞌ Guljëꞌ Bönachi.
23 Buliꞌsíꞌ xibé dza naꞌ,
en buliꞌdzeja,
tuꞌ naca zxön le guequi queë́liꞌ yehuaꞌ yubá.
Lëscaꞌ caní gulunëꞌ xuz xtóꞌogaca bönachi ni quégaquiëꞌ bönniꞌ guluꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios.
24 ’Bicaꞌ bayechiꞌ libíꞌiliꞌ,
dë yöl-laꞌ tsahuiꞌ queë́liꞌ,
tuꞌ chidë́ le ruzíꞌiliꞌ xibé.
25 ’Bicaꞌ bayechiꞌ libíꞌiliꞌ nuhuö́laj nudzéꞌeliꞌ naꞌa,
tuꞌ huadunliꞌ.
’Bicaꞌ bayechiꞌ libíꞌiliꞌ ruzxídxili naꞌa,
tuꞌ huíꞌiniliꞌ,
en cödxi yéchiꞌliꞌ.
26 ’Bicaꞌ bayechiꞌ libíꞌiliꞌ taꞌnnë́ yúguꞌtë bönachi dxiꞌa queë́liꞌ.
Lëscaꞌ caní gulunëꞌ xuz xtóꞌoliꞌ,
gulaꞌnnë́ꞌ dxiꞌa quégaquiëꞌ bönniꞌ gulaꞌzíꞌ yëꞌë,
gulaꞌnnë́ꞌ nácagaquiëꞌ bönniꞌ tuꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios.
Ral-laꞌ idxíꞌiruꞌ nupa bitiꞌ taꞌléꞌe rëꞌu dxiꞌa
(Mt. 5:38-48; 7:12)
27 Gunnë́ꞌ caꞌ Jesús:
―Libiꞌiliꞌ zóaliꞌ ni,
en riyö́niliꞌ xtídzaꞌa,
reaꞌ libíꞌiliꞌ:
Guliꞌdxíꞌi nupa bitiꞌ taꞌléꞌe libíꞌiliꞌ dxiꞌa.
Guliꞌgún le naca dxiꞌa quégaca nupa tuꞌdíꞌi libíꞌiliꞌ.
28 Guliꞌnabi Dios gaca dxiꞌa quégaca nupa tuaꞌ döꞌ queë́liꞌ,
en buliꞌlidzëꞌ Dios inábiliꞌ-nëꞌ gácalenëꞌ nupa taꞌnnë́ ziꞌ queë́liꞌ.
29 Channö nu capaꞌ tsöláꞌa xaguꞌ,
buzë́ iaꞌtsöláꞌa caꞌ xaguꞌ.
Channö nu cúa lariꞌ naxóa cúdzuꞌu,
bëꞌ lataj cúa caꞌ zxoꞌ.
30 Nútiꞌtës nu bi inaba le dë quiuꞌ,
bunödzaj que,
ateꞌ nu cúa le nequi quiuꞌ,
bitiꞌ unabuꞌ le.
31 Ca rë́ꞌëniliꞌ ilún bönachi queë́liꞌ,
lëscaꞌ caní guliꞌgún quéguequi.
32 ’Channö nadxíꞌisiliꞌ nupa nadxíꞌigaca libíꞌiliꞌ,
¿bizxi yöl-laꞌ ba idéliꞌliꞌ?
Lëscaꞌ caní tunëꞌ bönniꞌ dul-laꞌ,
taꞌdxíꞌinëꞌ nupa nadxíꞌiguequi légaquiëꞌ.
33 Channö runliꞌ le naca dxiꞌa quégacasö nupa tun dxiꞌa queë́liꞌ,
¿bizxi yöl-laꞌ ba idéliꞌliꞌ?
Lëscaꞌ caní tunëꞌ bönniꞌ dul-laꞌ.
34 Channö runö́dzjaliꞌ quégaca nupa runliꞌ löza uluꞌbíꞌi queë́liꞌ,
¿bizxi yöl-laꞌ ba idéliꞌliꞌ?
Lëscaꞌ caní tunëꞌ bönniꞌ dul-laꞌ,
tuꞌnödzjëꞌ quégaca nupa tun dul-laꞌ,
tuꞌ tunëꞌ löza uluꞌbíꞌi quégaquiëꞌ lë naꞌ buluꞌnödzjëꞌ.
35 Nedaꞌ reaꞌ libíꞌiliꞌ:
Guliꞌdxíꞌi nupa bitiꞌ taꞌléꞌe libíꞌiliꞌ dxiꞌa,
en guliꞌgún le naca dxiꞌa.
Buliꞌnödzaj quégaca bönachi sal-laꞌ bitiꞌ runliꞌ löza nu ubíꞌi queë́liꞌ.
Channö caní gunliꞌ,
zxön naca le gataꞌ queë́liꞌ,
ateꞌ gácaliꞌ zxíꞌini cazëꞌ Dios,
Nu nácatërö lo,
tuꞌ runëꞌ Lëꞌ le naca dxiꞌa quégaca bönachi bitiꞌ taꞌyaza ládxiꞌgaca,
en quégaca bönachi tuáꞌ döꞌ.
36 Buliꞌhuéchiꞌ ládxiꞌliꞌ bönachi ca naꞌ runëꞌ Xúziliꞌ Dios,
ruhuéchiꞌ ládxëꞌë yúguꞌtë bönachi.
Bitiꞌ ral-laꞌ ichugu bë́ꞌëruꞌ que luzáꞌaruꞌ
37 Gunnë́ꞌ caꞌ Jesús:
―Bitiꞌ ichugu bë́ꞌëliꞌ que luzáꞌaliꞌ,
ateꞌ cuntu nu ichugu bëꞌ queë́liꞌ.
Bitiꞌ cuéaj bë́ꞌëliꞌ que luzáꞌaliꞌ,
ateꞌ cuntu nu cuéaj bëꞌ queë́liꞌ.
Buliꞌniti lo luzáꞌaliꞌ,
ateꞌ Dios uniti lahuëꞌ caꞌ libíꞌiliꞌ.
38 Buliꞌnödzaj que luzáꞌaliꞌ,
ateꞌ Dios gunnëꞌ queë́liꞌ.
Uluꞌnödzjëꞌ queë́liꞌ le uluꞌrixëꞌ len tu guíꞌina ribixi le naca idú,
le naguirö,
en naguí gate ga rëꞌ,
en zóaticaꞌ gubá.
Ca naca le ruríxiliꞌ,
laꞌ cáꞌasö urixëꞌ Dios caꞌ queë́liꞌ.
39 Bucúdzuꞌë didzaꞌ Jesús,
rëꞌ légaquiëꞌ:
―¿Naruꞌ huácatsö nu bönniꞌ lo chul-la ichë́ꞌë iaꞌtúëꞌ bönniꞌ lo chul-la?
Bitiꞌ caꞌ gaca,
tuꞌ ilaꞌbixëꞌ iropëꞌ tu lu yeru.
40 Bitiꞌ caꞌ gácarëꞌ lo tu bönniꞌ usëda ca nu rusëdi lëꞌ,
pero cateꞌ údxi izëdëꞌ bönniꞌ naꞌ,
gáquiëꞌ ca naca nu naꞌ rusëdi lëꞌ.
41 ’¿Bizx que ruyúꞌ bë́budoꞌ yuꞌu guiö́j lahuëꞌ böchiꞌ luzóꞌo,
en bitiꞌ riléꞌenuꞌ le zxön yuꞌu guiö́j lo cazuꞌ?
42 ¿Naruꞌ huácatsö guíoꞌ-nëꞌ böchiꞌ luzóꞌo:
“Bö́chaꞌa,
benna lataj cuejaꞌ bë́budoꞌ yuꞌu guiö́j loꞌ”,
en bitiꞌ riléꞌenuꞌ le zxön yuꞌu guiö́j lo cazuꞌ?
Liꞌ,
bönniꞌ ruluíꞌisö tsahuiꞌ cuinuꞌ,
guléaj zíꞌalö le zxön yuꞌu guiö́j lo cazuꞌ,
ateꞌ níꞌirö iléꞌenuꞌ dxiꞌa para cuejuꞌ bë́budoꞌ yuꞌu guiö́j lahuëꞌ böchiꞌ luzóꞌo.
Le runruꞌ naca bëꞌ le nácaruꞌ
43 Gunnë́ꞌ caꞌ Jesús:
―Tu yaga dxiꞌa bitiꞌ cuía le naca cáꞌasö.
Lëscaꞌ caní,
tu yaga guíꞌa bitiꞌ gaca cuía le naca dxiꞌa.
44 Caní naca,
le ribía tu yaga naca bëꞌ ca naca yaga naꞌ.
Bitiꞌ ruchíbiruꞌ le ribía yaga higo lu yaga yötsiꞌ,
en calëga lu bisequiꞌ yötsiꞌ bitiꞌ ruchíbiruꞌ le ribía lubá uva.
45 Tu bönniꞌ dxiꞌa ruꞌë didzaꞌ dxiꞌa tuꞌ yuꞌu le naca dxiꞌa icja ládxiꞌdaꞌahuëꞌ,
ateꞌ didzaꞌ xihuiꞌ ruꞌë bönniꞌ xihuiꞌ tuꞌ yuꞌu icja ládxiꞌdaꞌahuëꞌ le xihuiꞌ.
Rinnë́ ruáꞌaruꞌ ca naca le yuꞌu icja ládxiꞌdoꞌoruꞌ.
Chopa ca gaca cuéquiruꞌ xilibi yuꞌu
46 Gunnë́ꞌ caꞌ Jesús:
―¿Bizx que rulídzaliꞌ nedaꞌ,
rnnaliꞌ:
“Xantuꞌ,
Xantuꞌ”,
pero bitiꞌ runliꞌ ca rinná béꞌedaꞌ libíꞌiliꞌ?
47 Uluíꞌidaꞌ libíꞌiliꞌ ca naca nu naꞌ zaꞌ quiaꞌ,
en riyöni xtídzaꞌa,
en run ca rnna xtídzaꞌa.
48 Nu ni naca ca tu bönniꞌ,
cateꞌ benëꞌ lidxëꞌ,
guchö́ꞌönëꞌ ga rëꞌ,
en guléquiëꞌ xilibi yuꞌu ga naca lu guiö́j.
Cateꞌ bötaj yegu gubóꞌo,
guchö́ꞌöna cuita yuꞌu naꞌ,
pero bitiꞌ guca uquínnaj le,
tuꞌ nulibi ga naca lu guiö́j.
49 Naꞌa,
nu riyöni xtídzaꞌa,
en bitiꞌ run ca rnna,
nu ni naca ca tu bönniꞌ benëꞌ lidxëꞌ ga naca lu yu cáꞌasö.
Bitiꞌ benëꞌ xilibi.
Cateꞌ guchö́ꞌöna yegu gubóꞌo cuita yuꞌu naꞌ,
laꞌ biguínnajtë,
ateꞌ gubixi dërö zöꞌö que.
