Yuguꞌ yöl-laꞌ huáca runnëꞌ queë́ruꞌ Dios Böꞌ Láꞌayi
14
Guliꞌgún bayudxi idxíꞌiliꞌ luzáꞌaliꞌ,
en guliꞌgüíꞌ ládxiꞌliꞌ síꞌiliꞌ caꞌ yuguꞌ yöl-laꞌ huáca runnëꞌ queë́ruꞌ Dios Böꞌ Láꞌayi,
en le naca lo,
yöl-laꞌ huáca güíꞌiliꞌ didzaꞌ uláz queëꞌ Dios.
2 Nu ruíꞌi didzaꞌ yúbölö le cabí nazëda,
calëga bönachi ruíꞌilen didzaꞌ nu naꞌ.
Dios caz ruíꞌilen didzaꞌ nu naꞌ,
tuꞌ cuntu nu zoa réajniꞌi didzaꞌ ruíꞌi nu naꞌ.
Dios Böꞌ Láꞌayi ruꞌë nu naꞌ lataj ruíꞌi didzaꞌ ca nácagaca le nagachiꞌ queëꞌ Dios.
3 Nu naꞌ ruíꞌi didzaꞌ uláz queëꞌ Dios,
ruíꞌilen bönachi didzaꞌ para gácarö idú ca taꞌyéajlëꞌ Cristo.
Rutipa ládxiꞌguequi,
en ruhuë́ tsahuiꞌ léguequi.
4 Nu naꞌ ruíꞌi didzaꞌ yúbölö le cabí nazëda run tsutsu laꞌ cuinsi,
pero nu ruíꞌi didzaꞌ uláz queëꞌ Dios run tsutsu yúguꞌtë bönachi queëꞌ Cristo.
5 Raca ládxaꞌa güíꞌiliꞌ didzaꞌ yúbölö le cabí nazë́daliꞌ yúguꞌtëliꞌ,
pero le naca lo,
rë́ꞌëndaꞌ güíꞌiliꞌ didzaꞌ uláz queëꞌ Dios.
Ruzíꞌiröruꞌ xibé nu ruíꞌi didzaꞌ uláz queëꞌ Dios ca ruzíꞌiruꞌ xibé nu ruíꞌi didzaꞌ yúbölö le cabí nazëda,
channö cabí zoa nu udödi didzaꞌ yúbölö naꞌ le cabí nazëda,
para ilaca tsutsu bönachi queëꞌ Cristo.
6 Que lë ni naꞌ,
böchiꞌ luzáꞌadoꞌ,
cateꞌ guídaꞌ ga zóaliꞌ,
channö güíꞌilenaꞌ libíꞌiliꞌ didzaꞌ yúbölö le cabí nazëdaꞌ,
bitiꞌ bi uzíꞌiliꞌ xibé.
Uzíꞌisiliꞌ xibé didzaꞌ naꞌ güíꞌilenaꞌ libíꞌiliꞌ le nuluíꞌinëꞌ Dios nedaꞌ,
o didzaꞌ uzéajniꞌi rëꞌu,
o didzaꞌ guꞌa uláz queëꞌ Dios,
o le naca xibá queëꞌ.
7 Lëscaꞌ caní raca que le taꞌgúꞌu bö,
yuguꞌ le cabí nabángaca,
ca naca gui rucö́dxiruꞌ,
o ca naca guitarra.
Channö cabí tul-la ca ral-laꞌ ilún,
¿nacxi caz gúnbëꞌëruꞌ bízxilö le tul-la naꞌ,
lë naꞌ rul-la gui naꞌ,
o guitarra naꞌ?
8 Channö cabí cödxi ca ral-laꞌ gun lúzubaꞌ böaꞌ naꞌ ulidza rëꞌu lu gudil-la,
¿nuzxi caz upáꞌ cuini para tseaj lu gudil-la naꞌ?
9 Lëscaꞌ caní raca queë́liꞌ.
Channö len lúdxiꞌliꞌ güíꞌiliꞌ didzaꞌ le cabí taca bönachi,
bitiꞌ caꞌ ilaꞌyéajniꞌi didzaꞌ güíꞌiliꞌ.
Caní gaca,
nítisö güíꞌiliꞌ didzaꞌ.
10 Le nácatë nacuáꞌ zián didzaꞌ yúbölö tuíꞌi zián cöꞌ bönachi izáꞌa lu yödzölió ni,
ateꞌ nacuáꞌ bönachi taꞌyéajniꞌi tu tu didzaꞌ naꞌ.
11 Naꞌa,
channö cabí réajniꞌidaꞌ didzaꞌ ruꞌë tu bönniꞌ,
gacaꞌ ca tu bönniꞌ ziꞌtuꞌ lahuëꞌ bönniꞌ naꞌ ruꞌë didzaꞌ,
ateꞌ bönniꞌ naꞌ ruꞌë didzaꞌ gáquiëꞌ caꞌ lahuaꞌ nedaꞌ ca tu bönniꞌ ziꞌtuꞌ.
12 Lëscaꞌ caní naca queë́liꞌ.
Ruíꞌidaꞌ ládxiꞌliꞌ síꞌiliꞌ yuguꞌ le runnëꞌ queë́ruꞌ Dios Böꞌ Láꞌayi.
Que lë ni naꞌ,
guliꞌgüíꞌ ládxiꞌliꞌ síꞌiliꞌ le ilún ga ilácarö tsutsu bönachi queëꞌ Cristo.
13 Que lë ni naꞌ caꞌ,
nu ruíꞌi didzaꞌ yúbölö le cabí nazëda ral-laꞌ ulidza Dios,
en inabi Lëꞌ gunnëꞌ que yöl-laꞌ huáca quixjöꞌ le rë́ꞌëni inná didzaꞌ naꞌ ruíꞌi nu naꞌ.
14 Cateꞌ rulidzaꞌ-nëꞌ Dios,
channö ruáꞌa didzaꞌ yúbölö le cabí nazëdaꞌ,
lu böꞌ naca cazaꞌ rulidzaꞌ-nëꞌ Dios,
pero tuꞌ cabí réajniꞌidaꞌ didzaꞌ ruáꞌa,
lu yöl-laꞌ réajniꞌi quiaꞌ bitiꞌ ruziꞌa xibé didzaꞌ naꞌ ruáꞌa.
15 ¿Nacxi caz ral-laꞌ gunaꞌ channö?
Ulidzaꞌ-nëꞌ Dios lu böꞌ naca cazaꞌ,
encaꞌ lu yöl-laꞌ réajniꞌi quiaꞌ ulidzaꞌ-nëꞌ Dios.
Gul-laꞌ yöl-laꞌ ba lu böꞌ naca cazaꞌ,
encaꞌ lu yöl-laꞌ réajniꞌi quiaꞌ gul-laꞌ yöl-laꞌ ba.
16 Channö lu böꞌ naca cazuꞌ rulidza láꞌayuꞌ-nëꞌ Dios,
ateꞌ zoa niꞌ nu riyö́nisö,
channö cabí réajniꞌi didzaꞌ ruꞌu,
¿nacxi caz gaca inná:
“Caꞌ gaca”,
niꞌa que didzaꞌ ruꞌu,
rëꞌu-nëꞌ Dios:
“Xclenuꞌ”?
17 Nadxi caꞌ dxíꞌadoꞌ ruꞌu didzaꞌ,
rëꞌu-nëꞌ Dios:
“Xclenuꞌ.”
Channö cabí réajniꞌi didzaꞌ ruꞌu,
bitiꞌ bi uzíꞌ xibé nu naꞌ riyöni.
18 Reaꞌ-nëꞌ Dios:
“Xclenuꞌ”,
tuꞌ ruíꞌiraꞌ didzaꞌ yúbölö le cabí nazëdaꞌ ca yúguꞌtëliꞌ.
19 Lógaca bönachi queëꞌ Dios guë́ꞌënitërödaꞌ guꞌa gáyuꞌsö didzaꞌ le gaca ilaꞌyéajniꞌi bönachi ca zián gayuáꞌ didzaꞌ yúbölö le cabí nazëdaꞌ,
ateꞌ cuntu nu gaca tséajniꞌi.
Gaca usédidaꞌ iaꞌzícaꞌrö bönachi tuzi channö ilaꞌyéajniꞌi didzaꞌ guꞌa.
20 Böchiꞌ luzáꞌadoꞌ,
bitiꞌ gácaliꞌ ca bíꞌidoꞌ ca naca le rizáꞌ ládxiꞌliꞌ.
Guliꞌgaca ca bíꞌidoꞌ para cabí gunliꞌ le ruáꞌ döꞌ,
pero guliꞌgaca bönniꞌ chinácagaca ca naca le rizáꞌ ládxiꞌliꞌ.
21 Nazúaj lu guichi láꞌayi le rnna:
“Len didzaꞌ yúbölö,
en lu ruáꞌagaca bönachi izáꞌa güíꞌilenaꞌ bönachi ni didzaꞌ.
Sal-laꞌ gunaꞌ caní,
bitiꞌ uluꞌzë́ nágagaca xtídzaꞌa.”
¡Caní rnnëꞌ Xanruꞌ!
22 Caní naca,
Dios ruꞌë rëꞌu lataj ruíꞌiruꞌ didzaꞌ yúbölö le cabí nazë́daruꞌ para gaca tu le naca bëꞌ lógaca bönachi bitiꞌ taꞌyéajlëꞌ,
en calëga lógaca nupa taꞌyéajlëꞌ Cristo.
Ruꞌë rëꞌu lataj ruíꞌiruꞌ didzaꞌ uláz queëꞌ Lëꞌ le uluꞌzíꞌ xibé nupa taꞌyéajlëꞌ Cristo,
en calëga bönachi naꞌ bitiꞌ taꞌyéajlëꞌ.
23 Que lë ni naꞌ,
cateꞌ udúbiliꞌ tsözxö́n,
yúguꞌtëliꞌ naꞌ néquiliꞌ queëꞌ Cristo,
channö güíꞌiliꞌ didzaꞌ yúbölö le cabí nazë́daliꞌ yúguꞌtëliꞌ,
ateꞌ tsázagaca nupa nazë́dagaca látiꞌdoꞌos,
o nupa bitiꞌ taꞌyéajlëꞌ Cristo,
¿naruꞌ cabí ilaꞌnná:
“Nachixi ícjaliꞌ”?
24 Naꞌa,
channö yúguꞌtëliꞌ güíꞌiliꞌ didzaꞌ uláz queëꞌ Dios,
ateꞌ tsaz nu cabí réajlëꞌ Cristo o nu nazëda látiꞌdoꞌos,
guéquibeꞌe nu naꞌ nabagaꞌ xíguiaꞌ,
ateꞌ Dios uchiꞌa usörö́ëꞌ lëꞌ.
Caní guéquibeꞌe nu naꞌ,
tuꞌ tseajniꞌi didzaꞌ güíꞌiliꞌ yúguꞌtëliꞌ.
25 Guéquibeꞌe ca naca le rizáꞌ ladxiꞌ nu naꞌ,
lë naꞌ bigachiꞌ,
ateꞌ uzóa zxibi nu naꞌ,
en tseaj ladxiꞌ Dios,
ateꞌ inná:
“Le nácatë Dios zóalenëꞌ libíꞌiliꞌ.”
Ca ral-laꞌ gunruꞌ ga rudúbiruꞌ queëꞌ Cristo
26 Que lë ni naꞌ,
böchiꞌ luzáꞌadoꞌ,
cateꞌ rudúbiliꞌ queëꞌ Cristo,
rul-lëꞌ tuëꞌ bönniꞌ dzáguiëꞌ libíꞌiliꞌ tu salmo,
ateꞌ rusédinëꞌ iaꞌtúëꞌ tu xibá,
ateꞌ iaꞌtúëꞌ riguíxjöiꞌinëꞌ libíꞌiliꞌ tu le buluíꞌinëꞌ Dios lëꞌ,
ateꞌ iaꞌtúëꞌ ruꞌë didzaꞌ yúbölö le cabí nazëdëꞌ,
ateꞌ iaꞌtúëꞌ rudödëꞌ didzaꞌ yúbölö naꞌ le cabí nazëdëꞌ.
Yúguꞌtë le gunliꞌ ral-laꞌ gaca le uluꞌzíꞌ xibé nupa tuꞌdubi queëꞌ Cristo.
27 Cateꞌ nacuáꞌ niꞌ nupa tuíꞌi didzaꞌ yúbölö le cabí nazë́dagaca,
bitiꞌ ral-laꞌ güíꞌiliꞌ didzaꞌ caní ziánrö ca chopa tsónnasiliꞌ.
Huáca guꞌë didzaꞌ tuzëꞌ bönniꞌ naꞌ,
ateꞌ tödi naꞌ huáca guꞌë didzaꞌ iaꞌtúëꞌ,
pero run bayudxi soa nu udödi didzaꞌ yúbölö naꞌ le bitiꞌ nazë́daliꞌ.
28 Channö cuntu nu zoa nu gaca udödi didzaꞌ yúbölö naꞌ le cabí nazë́daliꞌ,
nu naꞌ ruíꞌi didzaꞌ yúbölö le cabí nazëda ral-laꞌ soa dxisö ga naꞌ nudúbiliꞌ,
ateꞌ huáca güíꞌilen Dios didzaꞌ naꞌ lu icja ládxiꞌdaꞌahui.
29 Lëscaꞌ caní,
yuguꞌ bönniꞌ tuꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios ral-laꞌ iluꞌë didzaꞌ chopa tsónnasëꞌ,
ateꞌ iaꞌzícaꞌrëꞌ bönniꞌ naꞌ tuꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios ral-laꞌ uluꞌchiꞌa uluꞌsörö́ëꞌ didzaꞌ ruꞌë bönniꞌ naꞌ.
30 Channö Dios uluíꞌinëꞌ tu bönniꞌ röꞌë niꞌ le rë́ꞌëni inná xtídzëꞌë,
ral-laꞌ soa dxisö nu naꞌ ruíꞌi didzaꞌ.
31 Yúguꞌtëliꞌ huáca güíꞌiliꞌ didzaꞌ uláz queëꞌ Dios tu tuliꞌ para izë́daliꞌ yúguꞌtëliꞌ,
en idipa ládxiꞌliꞌ caꞌ yúguꞌtëliꞌ.
32 Yuguꞌ bönniꞌ tuꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios huáca ilaꞌnná beꞌe cuíngaquiëꞌ,
en ilaꞌcuꞌë dxisö.
33 Calëga Dios nu run ga rutsátsaruꞌ,
tuꞌ rë́ꞌënëꞌ Lëꞌ gácaruꞌ baꞌa ladxiꞌ,
ca naꞌ runëꞌ ga nacuáꞌ yúguꞌtë cöꞌ bönachi queëꞌ Cristo.
34 Ral-laꞌ ilaꞌcuáꞌanu dxisö nigula queë́liꞌ ga naꞌ rudúbiliꞌ.
Bitiꞌ dë lu náꞌagacanu iluíꞌinu didzaꞌ niꞌ.
Ral-laꞌ ilaꞌcuáꞌanu nöxaj ca naꞌ rinná bëꞌ xibá queëꞌ Dios.
35 Channö të́ꞌëninu ilaꞌyéajniꞌinu iaꞌlatiꞌ,
ral-laꞌ ilaꞌnábinu bönniꞌ que queë́gacanu cateꞌ niꞌ nacuꞌë lídxigaquiëꞌ.
Bitiꞌ ral-laꞌ iluíꞌinu didzaꞌ yuguꞌ nigula ga naꞌ rudúbiruꞌ queëꞌ Dios.
36 ¿Naruꞌ réquitseliꞌ bunödzjëꞌ Dios xtídzëꞌë lu ruáꞌaliꞌ libíꞌisiliꞌ?
¿Naruꞌ réquitseliꞌ bidxín xtídzëꞌë Dios queë́ziliꞌ libíꞌiliꞌ?
37 Channö nu bönniꞌ nútsëꞌë ládjaliꞌ réquinëꞌ ruꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios,
o réquinëꞌ zóalenëꞌ Dios Böꞌ Láꞌayi lëꞌ,
bönniꞌ ni ral-laꞌ siꞌ lu nëꞌë naca xibá queëꞌ Xanruꞌ le ruzúajaꞌ queë́liꞌ lu guichi ni.
38 Naꞌa,
channö cabí ruíꞌi ládxëꞌë didzaꞌ ni,
bitiꞌ güíꞌi ládxiꞌliꞌ-nëꞌ bönniꞌ naꞌ.