Bic tabar a mac tu yacsob tu yorob tiꞌ Cꞌuj uch
11
Quireꞌ tij cacsex tij corex rajen ic toc erex jach taj jeꞌ u tsꞌic tiꞌ toꞌonex Cꞌuj a baꞌ tu toc araj toꞌonex Cꞌuj,
chʌcaꞌan u tsꞌic tiꞌ toꞌonex.
A toꞌonexoꞌ,
ij querex yʌn baꞌ ich caꞌanan a mʌꞌ chʌcaꞌan ic jach iriquex yejer ic jach ichex.
2 A baxucoꞌ yʌn baꞌ,
quireꞌ ic nunquirex caj u yacsob tu yorob tiꞌ Cꞌuj,
rajen a Cꞌujoꞌ cu yaꞌaric:
“Robob jach tsoy.”
3 Quireꞌ tij cacsex tij corex tiꞌ Cꞌuj,
rajen ij toc erex wa ju bʌjiriꞌ Cꞌuj caj u betaj yocꞌocab,
cax mʌnaꞌ baꞌ uch,
quij,
a Cꞌujoꞌ caj u tꞌʌnaj caꞌ jocꞌac baꞌ,
jeroj rʌc joqꞌuij.
4 A Abeloꞌ,
caj u yacsaj tu yor tiꞌ Cꞌuj,
rajen caj u tsꞌajaj u yʌrʌcꞌ tiꞌ Cꞌuj u boꞌorir u siꞌpir.
A ray yʌcʌcꞌoꞌ,
jach manan tsoy cax a baꞌ tsꞌaꞌbir tiꞌ ten u sucuꞌun Caín tiꞌ Cꞌuj.
Quireꞌ a tsꞌaꞌb tiꞌ ten Caín,
mʌꞌ ju cꞌʌmaj Cꞌuj.
Mʌꞌ ja wirej,
Abel caj u yacsa yor tiꞌ Cꞌuj.
Rajen Cꞌuj caj u yiraj jach tsoy a baꞌ tu betaj Abel,
quireꞌ a baꞌ tu tsꞌaja tiꞌ Cꞌuj uch.
Rajen Cꞌuj caj yaꞌaraj:
“Jach tsoy Abeloꞌ.”
A uchoꞌ caj quimij Abel,
chen quireꞌ tu yacsaj tu yor tiꞌ Cꞌuj,
cax qꞌuinij bajeꞌrer tan u camsic tiꞌ toꞌonex bic tabar caꞌ ij cacsex tij corex tiꞌ Cꞌuj an ten bic Abel caj u yacsaj tu yor tiꞌ Cꞌuj.
5 A Enocoꞌ,
caj u yacsaj tu yor tiꞌ Cꞌuj,
rajen acsaꞌb Enoc ten Cꞌuj ich caꞌanan,
cax tiꞌ toy cuxaꞌan Enoc uch.
U racꞌob a cʌjaꞌanob tu qꞌuinin Enoc,
mʌꞌ tu caꞌ irobiꞌ.
Mʌꞌ ja wirej,
tiꞌ tsꞌibaꞌan tiꞌ Enoc ich u tꞌʌn Cꞌuj uch,
bic tabar rajiꞌ jach tsoy yirir ten Cꞌuj quireꞌ tu yacsaj tu yor tiꞌ Cꞌuj.
6 Soc tsoy yiricoꞌonex Cꞌuj caꞌ ij cacsex tij corex.
Quireꞌ a mac a cu yacsic tu yor tiꞌ a cuxaꞌan Cꞌujoꞌ,
jariꞌ robob cu bin yamtaꞌbir ten Cꞌuj.
7 A Noéjoꞌ caj u yacsaj tu yor tiꞌ Cꞌuj,
rajen caj u quib u tꞌʌn Cꞌuj caj u betaj u yajaw chem yejer u jor an ten bic u jor naj.
Quireꞌ caj u toc araj Cꞌuj bin u rʌc chꞌesic mac tu cotor a tiꞌob yʌn ich yocꞌocab uch,
rajen Noé caj oquij ich u japnin yajaw chem yejer u bʌjob soc u tocarob ten Cꞌuj.
Mʌꞌ ja wirej,
yer Noé a baꞌ araꞌb ten Cꞌuj bin u caꞌ tar.
A baywoꞌ Noé caj u yesaj tiꞌ u racꞌob jeꞌ u rʌc satʌr u racꞌob a mʌꞌ ju quibob u tꞌʌn Cꞌuj.
Rajen Cꞌuj caj yaꞌaraj:
“Jach tsoyech Noé.”
Quireꞌ tu yacsa tu yor tiꞌ Cꞌuj,
Noé.
8 A Abrahamoꞌ,
quireꞌ tu yacsaj tu yor tiꞌ Cꞌuj rajen caj u quibaj a baꞌ araꞌb tiꞌ ten Cꞌuj uch:
“Caꞌ xic tech,
quij Cꞌuj,
ich u jer ruꞌum a quin tsꞌic tech Abraham.”
Caj binij Abraham cax mʌꞌ yer tu ju bin Abraham caj pay u ber ten Cꞌuj.
Tu rʌc pꞌʌtaj u cajar quir u bin.
9 Quireꞌ tu yacsaj tu yor tiꞌ Cꞌuj Abraham,
rajen tu pꞌʌtaj u ruꞌumin,
cax yʌn u jach tsꞌurir u ruꞌumin tu cu bin uch.
Rajiꞌ tu sinaj u noqꞌuir naj quir u cʌjtar irej mac a cu naj bin.
Bayiriꞌ u parar Abraham,
a Isaacoꞌ yejer a Jacoboꞌ,
toc araꞌb tiꞌob ten Cꞌuj chʌcaꞌan u tsꞌabʌr u ruꞌuminob a tiꞌob xanoꞌ xan.
10 Abraham caj u sinaj u noqꞌuir naj ich u ruꞌumin tu cʌjaꞌan uch,
quireꞌ tan u pajic u tar pʌybir ten Cꞌuj ich caꞌanan soc rajiꞌ cu bin cʌjtar caꞌanan a toc betaꞌ ten Cꞌuj,
an ten bic caj u tucraj Abraham.
A rajiꞌiꞌ,
tiꞌ yʌn munt qꞌuin.
11 Bayiriꞌ xan,
u racꞌ Abraham,
u cꞌabaꞌ Sara,
caj u yacsaj tu yor tiꞌ Cꞌuj.
Mʌꞌ ja wirej,
cax nuxib a Sarajoꞌ,
cax man tu qꞌuinin u yiric yʌrʌcꞌ och.
A Sarajoꞌ yer chʌcaꞌan u pararancʌr quireꞌ baxuc caj toc araꞌb ten Cꞌuj uch,
quij.
12 Tiꞌ a rayoꞌ,
tu yʌnxchun u pararʌncʌr ic nunquirex Abraham uch.
U tiriꞌ caj u yʌnxchun u pimtar u parar cax jach nuxib Abraham pararnʌjij.
Mʌꞌ ja wirej,
jach pimjij u parar Abraham an ten bic sab pim ich caꞌanan,
baxuc u saꞌamin chiꞌ cꞌacꞌnab,
baxuc pimij u parar ic nunquirex Abraham.
Mʌꞌ cꞌuchaꞌan ij corex ic xaquiquex mun pimin u parar.
13 Robob,
ic nunquirex caj rʌc quimob uch.
Tu cotor a baꞌ araꞌb ten Cꞌuj tiꞌob mʌꞌ nupꞌsaꞌb a baꞌ toc araꞌb tiꞌ ic nunquirex uch.
Chen ic nunquirex caj u pajob cu bin nupꞌsaꞌbir ten Cꞌuj a baꞌ toc araꞌab tiꞌob ten Cꞌuj uch.
Rajen quiꞌ yorob quireꞌ yerob mʌꞌ u binob cʌjtar teraꞌ ich yocꞌocab munt qꞌuin.
Mʌꞌ ja wirej,
ic nunquirex yerob cu chen manob teraꞌ hasta cu cꞌuchur tu qꞌuinin cu binob ich caꞌanan.
14 Quireꞌ baxuc caj yaꞌarob uch:
“Mʌꞌ ic cʌjtarex teraꞌ ich yocꞌocab.
Quic jamach cʌjtarex teraꞌ.”
A baxucoꞌ,
caj u yesob tiꞌ toꞌonex tan u pajicob caꞌ bin cꞌuchuc tu qꞌuinin u jach cʌjtarob ich caꞌanan.
15 Wa caj u chen tucricob u cʌjtarob tu ruꞌumin a caj u pꞌʌtob uch,
jeroj,
tuneꞌ,
cꞌuchaꞌan yorob u wʌcꞌʌs sutob tu pachob.
Chen mʌꞌ sutnʌjob tu pachob quireꞌ mʌꞌ u cꞌatob u sutob tu pachob uch,
quireꞌ tan u pajicob uch a baꞌquiriꞌ araꞌb tiꞌob ten Cꞌuj uch.
16 Chen aroꞌ mʌꞌ tu tucrobiꞌ,
quij,
quireꞌ yerob tu yorob jach manan tsoy caꞌ bin xicob ich caꞌanan.
Rajen a Cꞌujoꞌ quiꞌjij yor yejerob,
rajen caj u yaꞌaraj tiꞌob:
“Jach tsoyechex”,
quij Cꞌuj,
quireꞌ tan u cꞌaxicob u cajar tu cu bin jach cʌjtarob ich cꞌaꞌanan.
17-18 Ic nunquirex Abraham caj tumtaꞌb yor ten Cꞌuj quireꞌ tu yacsaj tu yor tiꞌ.
Mʌꞌ ja wirej,
ic nunquirex Abraham tu quibaj a baꞌ araꞌb tiꞌ ten Cꞌuj.
Rajen caj bin u chaquintej u parar Isaac tu cu naj quinsic yʌrʌcꞌ quir u tsꞌic tiꞌ Cꞌuj,
cax mʌnaꞌ u jer u parar.
Tu chaquintaj u parar uch soc chʌcaꞌan u quinsic u parar,
cax raꞌ toc araꞌb ten Cꞌuj tiꞌ Abraham:
“Rajiꞌ Isaac,
cu yʌxnchun a parar a cu bin cꞌʌmbir a baꞌ araꞌb tiꞌ ten Cꞌuj uch.”
19 Mʌꞌ ja wirej,
raꞌ ic nunquirex Abraham yer Cꞌuj cꞌuchaꞌan yor u ricꞌsic u parar Isaac tu quimirir.
Quireꞌ caj u tucraj tu yor yʌn quinsaꞌ u parar,
chen mʌꞌ quinsaꞌbir rajen irej wa wʌcꞌʌs ricꞌsaꞌb Isaac ten Cꞌuj tu tꞌʌn ic nunquirex Abraham uch.
20 Ic nunquirex Isaac,
caj u yacsaj tu yor tiꞌ Cꞌuj,
rajen caj araꞌb ten Isaac tiꞌ u parar Jacob yejer u parar Esaú,
robob chʌcaꞌan yamtaꞌbir ten Cꞌuj.
21 Ic nunquirex Jacob,
quireꞌ caj u yacsaj tu yor tiꞌ Cꞌuj.
Rajen jach tabar u cꞌuchur tu qꞌuinin u quimin Jacob,
caj araꞌb ten Jacob tiꞌ u parar José cu bin yamtaꞌbir ten Cꞌuj soc yʌn baꞌ u cꞌat u parar a Joséjoꞌ,
jujuntur u parar a Joséjoꞌ.
Pachir ic nunquirex Jacob caj u quiꞌ tꞌʌntaj Cꞌuj,
baxuc caj u betaj yocꞌor u xonteꞌ quireꞌ nuxib caj nupraj uch.
22 Ic nunquirex José,
quireꞌ caj u yacsaj tu yor tiꞌ Cꞌuj,
rajen tu chich araj a tiꞌob u yet winiquirob israel,
caꞌ bin cꞌuchuc tu qꞌuinin cu bin u rʌc pꞌʌticob u ruꞌumin Egipto.
Caj yaꞌaraj:
“Caꞌ bin xiquechex yʌn a toc cuchiquex in baquer”,
quij José.
23 Bayiriꞌ xan,
u nʌꞌ yejer u tet ic nunquirex Moisés,
caj u yacsob tu yorob tiꞌ Cꞌuj.
Rajen caj rochaꞌb Moisés ten u nʌꞌ caj u purob tiꞌ soc mʌnaꞌ mac cu yiric Moisés,
rajen mʌꞌ irir ten mac hasta manij tres ic nʌꞌ.
Robob mʌꞌ tu chꞌajob sajquir a baꞌ araꞌb tiꞌ ten u rey tiꞌ u ruꞌumin Egipto wa cu bin quinsbir tu cotor u chan ochir a xiboꞌ.
Caj tacaꞌb ten u nʌꞌ tiꞌ a reyoꞌ quireꞌ yer Cꞌuj cu bin u cʌnantic chan Moisés quireꞌ u nʌꞌ yejer u tet caj u yirob jach tsoy u wich chan Moisés.
24 Ic nunquirex Moisés,
quireꞌ caj u yacsaj tu yor tiꞌ Cꞌuj,
rajen caj tsꞌoc u chꞌijir Moisés mʌꞌ quiꞌ yor quireꞌ yubaꞌ chꞌaꞌb tsemtaꞌbir ten xquic,
raꞌ u parar u rey u winiquirob egipto.
Mʌꞌ u cꞌat yubic Moisés,
mʌꞌ u nʌꞌ,
a xquicoꞌ.
Quireꞌ yubic yaꞌaric raꞌ u parar xquic.
25 Quireꞌ a Moisésoꞌ,
mʌꞌ man tu cꞌasir,
mʌꞌ manij a baꞌ cu pachtic tu yor,
a cꞌasoꞌ.
Quiꞌ yor a Moisésoꞌ wa ber caj u pꞌeriꞌquintaj u yor yejer yet winiquirob israel soc pꞌeriꞌob u mucꞌyajob.
26 A Moisésoꞌ,
caj u quiꞌ tucraj wa jach manan tsoy caꞌ u rʌc pꞌʌtej tu cotor baꞌ a raꞌ yʌnin tu ruꞌumin Egipto quir u bin mucꞌyaj yejer yet winiquirob israel.
Jach quiꞌ yor caj mucꞌyajnʌjij Moisés a uchoꞌ.
Caj mucꞌyajnʌjij Moisés an ten bic Jesús caj u mucꞌyajnʌjij quireꞌ u yet winiquirob israel.
Mʌꞌ ja wirej,
Moisés yer a Cꞌujoꞌ cu bin tsꞌabʌr tiꞌ Moisés a baꞌ jach manan tsoy tiꞌ.
27 Quireꞌ tu yacsaj tu yor tiꞌ Cꞌuj Moisés,
cax tsꞌiquij u rey u ruꞌumin Egipto yejer Moisés,
chen Moisés mʌꞌ tu chꞌaj sajaquir tiꞌ.
Mʌꞌ ja wirej,
rajiꞌ caj u pꞌʌtaj u ruꞌumin Egipto quireꞌ tu yacsaj tu yor tiꞌ Cꞌuj,
a Cꞌujoꞌ a mʌꞌ iraꞌan ten mac.
28 Quireꞌ tu yacsaj tu yor tiꞌ Cꞌuj Moisés,
rajen Moisés caj u sʌjtaj Cꞌuj a raꞌ u qꞌuininoꞌ caj tar yʌjmasir u tꞌʌn Cꞌuj,
a tu potmastaj mac tu tu yiraj uch u qꞌuiqꞌuer a witsꞌcꞌʌbtaꞌboꞌ uch.
Rajen tu chich araj Moisés tiꞌ tu cotorob u winiquirob israel caꞌ u baxtej u qꞌuiqꞌuer u yʌrʌcꞌ tʌmʌn yuc tu joꞌr yatoch tu cu naj ocarob tu yatochob soc mʌꞌ u bin quinsbir ten yʌjmasir u tꞌʌn Cꞌuj u parar xib,
a yʌn batꞌan rochaꞌb ten u nʌꞌ.
29 U winiquirob israel,
quireꞌ caj u yacsob tu yorob tiꞌ Cꞌuj,
rajen cꞌuchaꞌan yorob u chꞌʌcticob u chumuquir cꞌacꞌnab,
a pʌchaꞌan u cꞌabaꞌ chʌc cꞌacꞌnabiꞌ.
Mʌꞌ ja wirej,
caj u chꞌʌctajob an ten mac cu chꞌʌcticob jach ruꞌum.
Chen caj sayob tu pach,
raꞌ u soldado u winiquirob egipto quir u tarob chucbir u winiquirob israel,
caj wʌcꞌʌs tar yaꞌarir cꞌacꞌnab ich yocꞌor u soldado u winiquirob egipto,
caj rʌc bintob jaꞌ,
caj rʌc chuchob ten u yaꞌarir cꞌacꞌnab.
30 Rajen pachir u winiquirob israel,
quireꞌ caj u yacsob tu yorob tiꞌ Cꞌuj,
rajen caj rʌc manob u bʌcristicob tu cajar Jericó,
a yʌn u paꞌteꞌ tsꞌʌpquintaꞌan yejer tunich soc jach caꞌananoꞌ.
Caj tsꞌoc u manob tuririꞌ semana caj rʌc jubsaꞌb u paꞌteꞌir tu cajar Jericó.
31 A xquicoꞌ,
a mac u cꞌabaꞌ Rahab,
a cu naj man uch quir u jaric u taqꞌuinoꞌ,
caj u yacsaj tu yor tiꞌ Cꞌuj.
Rajen caj u yacsaj tu yatoch a soldado u winiquirob israel,
a tarob yiraj wa cꞌuchaꞌan yorob u rʌc quinsicob u winiquirob a cʌjaꞌanob ich u cajar Jericó.
Rajen caj toc a Rahaboꞌ ten u winiquirob israel soc mʌꞌ u quinsaꞌ yejer a mac a mʌꞌ tu quibob u tꞌʌn Cꞌuj ich u cajar Jericó.
32 Tiꞌ toy yʌn yaꞌab u winiquirob israel a tu yacsob tu yorob tiꞌ Cꞌuj uch,
chen mʌꞌ cꞌuchaꞌan in wor in rʌc tsꞌibtic techex quireꞌ chʌcaꞌan u man yaꞌab u qꞌuinin quir in tsꞌibtic.
A tenoꞌ,
quin chen cꞌasic techex tiꞌ jun yarob an ten bic Gedeón,
an ten bic Barac,
an ten bic Sansón,
an ten bic Jefté,
an ten bic David,
an ten bic Samuel,
an ten bic a mac tsꞌab u tucurob ten Cꞌuj quir u tsicbarob a baꞌ tsꞌaꞌb ich u yorob,
33 quireꞌ robob caj u yacsob tu yorob tiꞌ Cꞌuj,
rajen caj chꞌesaꞌb u cajar ten Cꞌuj a mac a tu pꞌactob a tiꞌoboꞌ.
Yaꞌab caj u quiꞌ reyintajob u winiquir israel,
yaꞌab yamtaꞌb ten Cꞌuj an ten bic caj toc araj tiꞌob.
Yaꞌab caj u nupob barum caj toc ten Cꞌuj soc mʌꞌ u chiꞌbir ten barum.
34 Yaꞌab mac a tu yacsob tu yorob tiꞌ Cꞌuj,
rajen robob caj toc ten Cꞌuj soc mʌꞌ u tocar ten u racꞌob tu cu yerarob.
Yaꞌab xan,
toc ten Cꞌuj tu cu bin chꞌʌcbir yejer mascab soc mʌnaꞌ baꞌ cu yubob.
Yaꞌab mac a tu yacsob tu yorob tiꞌ Cꞌuj,
cax mʌnaꞌ u chichir u mucꞌ,
jeroj tuneꞌ,
caj tsꞌaꞌb u mucꞌ ten Cꞌuj soc jach chich u mucꞌ.
Yaꞌab mac a tu yacsob tu yorob caj yamtaꞌb ten Cꞌuj tu tsꞌiquijob soldados,
a mʌꞌ u winiquirob israel,
rajen caj rʌc chꞌesaꞌb ten mac a yacsmʌnob tu yorob rajen caj u quinsob a soldadojoꞌ.
35 Bayiriꞌ xan,
yʌn xquic uch,
quireꞌ tu yacsob tu yorob tiꞌ Cꞌuj,
rajen ricꞌsaꞌb ten Cꞌuj tu quimirir a mac jach yajbir a xquicoꞌ,
quireꞌ u yaj u parar a xquicoꞌ,
jeroj,
caj wʌcꞌʌs bin tu yatoch.
Yʌn yaꞌab mac xan,
a yacsmʌnob tu yorob uch tiꞌ Cꞌuj rajen caj cꞌasquintaꞌb ten u racꞌob,
caj chich xitꞌ u winquirir hasta caj rʌc jat u bʌqꞌuer.
Chen robob mʌꞌ tu pꞌuspachtob Cꞌuj quireꞌ yerob chʌcaꞌan ricꞌsaꞌbir ich u quimirir soc caꞌ bin acsac ten Cꞌuj ich caꞌanan quir u cʌjtarob tu jach manan tsoy.
36 Yaꞌab aroꞌ,
caj chucaꞌb ten u racꞌob,
caj pꞌastaꞌb,
caj jatsꞌaꞌb u pachob,
caj cꞌarij yejer mascab caj purob mʌcbir tu cu macar winicob.
37 Yaꞌab aroꞌ caj chꞌinaꞌb u joꞌr soc u quininob.
Yʌn yaꞌab uch caj bujchꞌʌcaj yejer jixib uch.
Yʌn yaꞌab uch,
caj quinsaꞌb yejer mascab.
Yʌn yaꞌab uch,
caj manob ich tʌcay ruꞌum cu chen buquinticob u nocꞌ a betaꞌb tiꞌ yotꞌer yʌrʌcꞌ chivo,
bayiriꞌ xan yejer u yotꞌer yuc.
Tan u manob jach otsirchʌjob,
mʌnaꞌ yoꞌoch quir u janticob quire chucob u pachob uch.
38 Robob caj cʌjrajob ich tʌcay ruꞌum a tu cꞌuchaꞌan yorob tiꞌ,
cax ich wits,
cax tu jorir ruꞌum,
cax tu japnin tunich.
Chen ʌcʌtan tu wich u racꞌob pꞌactaꞌb,
chen ʌcʌtan tu wich a Cꞌujoꞌ jach yaj.
39 A Cꞌujoꞌ cu yaꞌaric tiꞌob:
“Jach tsoyechex”,
quireꞌ tu yacsob tu yorob tiꞌ Cꞌuj.
Chen tu cotor baꞌ a toc araꞌb tiꞌob ten Cꞌuj mʌꞌ toy nupuquiꞌ a baꞌ cu bin tsꞌaꞌbir tiꞌob.
40 Quireꞌ toc araꞌbob ten Cꞌuj u pajob u qꞌuinin caꞌ u rʌc acsoꞌonex ich caꞌanan soc u tar yorob soc jach tiꞌ yʌn yorob yejeroꞌonex.