Dichoꞌó yā Pablo na yaāⁿ Roma
27
Taachí Festo caꞌá yā orden chi cueⁿꞌé ꞌnū na barco na yáⁿꞌāa Italia, diíⁿ yā entregar Pablo ndúúcū tanáⁿꞌā ꞌiiⁿꞌyāⁿ chi preso yā capitán chí nguuvi sa Julio. Capitán miiⁿ chí yeⁿꞌē ꞌáámá taaⁿ soldados chi nguuvi Augusto. 2 Cueⁿꞌē ntúuⁿ ꞌnū na ꞌaama barco yeⁿꞌe yáāⁿ Adramitio chi caama cáácá ní caⁿꞌā ná cheendi vaꞌai sꞌeeⁿ yeⁿꞌē nuūⁿnīⁿꞌyáⁿꞌā na yáāⁿ sꞌeeⁿ yeⁿꞌe yáⁿꞌāa Asia. Sndaá ꞌnū na barco ní cueⁿꞌé ꞌnū. Ní canée sa ndúúcū núsꞌuu ꞌáámá saⁿꞌā chi nguuvi Aristarco yeⁿꞌē yáⁿꞌāa Macedonia chi yeⁿꞌē yáāⁿ Tesalónica. 3 Táámá nguuvi ndaá ꞌnū cheendi vaꞌai yeⁿꞌe nuūⁿnīꞌyáⁿꞌā niiⁿnuúⁿ na yáāⁿ Sidón. Julio miiⁿ diíⁿ yā ndúúcū Pablo miiⁿ tanꞌdúúcā amigo nꞌdai. ꞌCuúⁿ yā chi cueⁿꞌe sa naachi canee amigos yeⁿꞌē sa. Amigos caꞌá yā chi neⁿꞌē Pablo miiⁿ. Ní Pablo miiⁿ ntaaviꞌtuunúúⁿ sa. 4 Ní cueⁿꞌe ntúuⁿ ꞌnū na barco ní choꞌó ꞌnū cuaaⁿ ndiiya lado sur yeⁿꞌē isla Chipre caati ꞌyúúné ní contra yeⁿꞌē barco miiⁿ. 5 Taachi choꞌōo cuaacú ꞌnū nuūⁿnīⁿꞌyáⁿꞌā cueⁿꞌé ꞌnū niiⁿnuúⁿ yáⁿꞌāa Cilicia ndii yáⁿꞌāa Panfilia. Ndaá ꞌnū na yáāⁿ Mira chi ꞌáámá yáāⁿ yeⁿꞌē yáⁿꞌāa Licia.
6 Ní capitán chi ngaⁿꞌa ntiiⁿnyúⁿ yā nndaaca yā ꞌáámá barco yeⁿꞌē yáāⁿ Alejandría chi naⁿꞌā yáⁿꞌāa Italia. Cuchɛɛ́ ꞌnū na barco miiⁿ ní cuinaⁿꞌa ꞌnū. 7 Ní ngíínū ngiīnū cueⁿꞌé ꞌnū na barco chi ꞌnááⁿ taavi nꞌdeēe nguuví. Ní cueⁿꞌé ꞌnū ndúúcū nééné nꞌdeēe peligro na barco niiⁿnuúⁿ ná yaāⁿ Gnido ní ꞌāā ntɛ́ɛ́ ꞌcuūⁿ ꞌyúúné chi caⁿꞌá ꞌnū cuááⁿ vmnaaⁿ. Tuuꞌmi ní cueⁿꞌé ꞌnū na nduu ꞌuuvi isla, isla Salmón chi canee niiⁿnuúⁿ ndúúcū isla Creta caati nguɛ́ɛ́ ꞌyúúné taaⁿ miiⁿ. 8 Níícú a fuerza diíⁿ ꞌnū ndaá ꞌnū niiⁿnuúⁿ ꞌáámá yáāⁿ chi nguuvi Buenos Puertos ní niiⁿnuúⁿ yáāⁿ miiⁿ canéé yáāⁿ Lasea.
9 Taachí choꞌōo ꞌnaaⁿ tiempo cueⁿꞌé ꞌnū na barco ndúúcū nééné nꞌdeēe peligro. ꞌĀā choꞌōo nguuvi yeⁿꞌē ꞌviicu chi nguɛ́ɛ́ cheꞌé ꞌnū. Tuuꞌmi ní Pablo caⁿꞌa yā chii yā ꞌiiⁿꞌyāⁿ sꞌuuⁿ. 10 Ní cāⁿꞌa yā: Ndísꞌtiī saⁿꞌā, ꞌúú inaáⁿ chi ꞌāā nééné nꞌdeēe peligro cueⁿꞌē ndúúcu yú chi cuuvi ndaa yú. Nguɛ́ɛ́ dámaāⁿ carga yeⁿꞌē barco cuuvi ndáí caati ndii sꞌuuúⁿ cuuvi ndai yú.
11 Naati capitán miiⁿ ní nꞌgiindiveéⁿ yā nduudu yeⁿꞌē saⁿꞌā chi ndɛɛ̄ barco ndúúcū saⁿꞌā chi ngaⁿꞌa ntiiⁿnyuⁿ yeⁿꞌē barco miiⁿ ti ꞌāā chí caaⁿꞌmaⁿ ꞌnūū Pablo miiⁿ. 12 Nꞌdeee nꞌdáí ináaⁿ yā chí ꞌāā ntɛ́ɛ́ nꞌdaacā chi canee barco na cheendi vaꞌāī yeⁿꞌe nuūⁿnīⁿꞌyáⁿꞌā miiⁿ tiempo chi ꞌiichɛ. Ní nꞌdeee nꞌdáí ꞌiiⁿꞌyāⁿ nduuvidaamá yā chí caⁿꞌa yā nuūⁿnīⁿꞌyáⁿꞌā yeⁿꞌē miiⁿ. Ní neⁿꞌé yā chi ndaá yā na yáāⁿ Fenice chi ꞌáámá cheendi vaꞌāī yeⁿꞌe nuūⁿnīⁿꞌyáⁿꞌā yeⁿꞌe isla Creta chi canee cuaaⁿ ndiiya sur, cuaaⁿ naachi nꞌgiiya ꞌyáⁿꞌā. Ní miiⁿ cánéé tiempo chi ꞌiichɛ.
ꞌYúúné tááⁿ na nuuⁿniⁿꞌyáⁿꞌā
13 Ndaā ꞌyúúné ngíinu yeⁿꞌē cuaaⁿ ndiiya tanꞌdúúcā chi nacadiinuuⁿ yā chí nꞌdaāca. Candɛ́ɛ yā anclas cūū chi ꞌcaanu barco miiⁿ ní cueⁿꞌé yā canéé diituú nuūⁿnīⁿꞌyáⁿꞌā niiⁿnúuⁿ isla Creta. 14 Nguɛ́ɛ́ neé ꞌnaaⁿ ndaā táámá ꞌyúúné taāⁿ taavi chi nguuvi Euroclidón tanꞌdúúcā ciclón chi contra yeⁿꞌē barco miiⁿ. 15 Taachi ꞌyúúné mííⁿ diiⁿ chi barco ꞌāā ntɛ́ɛ́ cuuvi caⁿꞌa barco miiⁿ contra yeⁿꞌē ꞌyúúné, tuuꞌmí sꞌneeⁿ maáⁿ ꞌnū candɛ́ɛ̄ ꞌyúúné barco miiⁿ naachi neⁿꞌē. Ní núsꞌuu cueⁿꞌé ꞌnū ꞌtíícā. 16 Ndaá ꞌnū na ꞌáámá isla chi nguuvi Clauda naachi nguɛ́ɛ́ vɛ́ɛ́ ꞌyúúné taaⁿ. ꞌĀā nééné ngíⁿꞌīi candɛ́ɛ yā barco ꞌliiⁿ vmnaaⁿ barco chꞌɛɛtɛ ní dichiichí yā barco ꞌlííⁿ miiⁿ. 17 Taachi ꞌāā chí nꞌdaí yā dichiichí yā barco ꞌlííⁿ ndúúcū ꞌiiꞌyū cuaaⁿ náávtaⁿꞌā, tuuꞌmi ní ꞌvaꞌá yā chi ndáa yā Sirte chi ꞌáámá cuaaⁿ chɛɛti nuūⁿnīⁿꞌyáⁿꞌā naachi canéé yáⁿꞌāa dúúⁿ naachí ꞌāā ntɛ́ɛ́ cuuvi caaca barco miiⁿ. Tuuꞌmi diꞌcuaꞌá yā tíínūuⁿ yeⁿꞌe barco miiⁿ. Tuuꞌmi ní chi ꞌnéeⁿ yā barco miiⁿ chi cueⁿꞌe maāⁿ ntúūⁿ. 18 Ní diīⁿ ꞌyúúné miiⁿ chi cueⁿꞌē barco ndúúcū peligro ti ꞌyúúné tááⁿ. Chidɛɛvɛ táámá nguuvi tucáꞌa yā ndaavi yaí yā carga yeⁿꞌē barco na nuūⁿnīⁿꞌyáⁿꞌā. 19 Ndiichí ndii ꞌííⁿnúⁿ nguuvi miiⁿ ndúúcū taꞌá yā chií yā nducuéⁿꞌē dendúꞌū chi ndɛɛ̄ barco na nuūⁿnīⁿꞌyáⁿꞌā. 20 Nguuvi nguuvi sꞌeeⁿ ꞌāā ntɛ́ɛ́ nꞌdiichí ꞌnū ꞌyáⁿꞌā ndii nguɛɛ ndúú ꞌííⁿnyúⁿ cucáávā ꞌyúúné tááⁿ mííⁿ chi nuuⁿmaⁿ ndiiví ꞌnū. Tuuꞌmí ꞌāā ntɛ́ɛ́ nacadiinúúⁿ ꞌnū chi nanguáⁿꞌai ꞌnū.
21 ꞌĀā ꞌnááⁿ nguuvi chi nguɛ́ɛ́ ngeꞌé ꞌnū. Tuuꞌmi Pablo miiⁿ cheendii yā naavtaⁿꞌā yeⁿꞌé nducyaaca ꞌnū ní caⁿꞌa yā: Ndúúti chi ndísꞌtiī chí chiꞌtéénu nī yeⁿꞌé ní nguɛ́ɛ́ cueⁿꞌē yú na barco yeⁿꞌē isla Creta chi cutaꞌā yú peligro miiⁿ ndúúcū denduꞌū chi dindɛɛ̄ yú. 22 Maaⁿ ní cuuví ndisꞌtiī. Canee cúúⁿmíⁿ nī más cā ánimo caati nguɛ́ɛ́ mar ꞌáámá ꞌiiⁿꞌyāⁿ chi dindaí yā vida yeⁿꞌé yā nguaāⁿ yú, dámaāⁿ barco miiⁿ chi cuuvi ndáí. 23 Caati maaⁿ nguiinú ꞌcūū canéé ángel yeⁿꞌe Dendyuūs nduucú. ꞌÚú ní yeⁿꞌe Dendyuūs ꞌúú ni ꞌúú dichiiꞌvɛ́ ꞌiiⁿꞌyāⁿ. 24 Caⁿꞌa ángel miiⁿ chii yā ꞌúú: Pablo, nguɛ́ɛ́ ꞌvaꞌā di. Canee chi cuééndii di nanááⁿ César. Nducyáácá ꞌiiⁿꞌyāⁿ chi caⁿꞌá yā na barco ndúúcu di cunduūchí ꞌiiⁿꞌyāⁿ. 25 Nꞌdiichí nī compañeros. Cunee ngíínú nī ánimo caati ꞌúú iꞌteenú Dendyuūs. Canéé chi cuuvi tanꞌdúúcā chi chīi yā ꞌúú. 26 Canéé chí caꞌā naaⁿ yú na ꞌáámá isla.
27 Chiī ndiichí cuūuⁿ yaaⁿ níícú tanꞌdúúcā chi cuchií ꞌnū na nuūⁿnīⁿꞌyáⁿꞌā chi nguuvi Adriático, ní cúchiī ná maⁿꞌa yaaⁿ ní saⁿꞌā sꞌeeⁿ chi diiⁿ manejar barco chí tuumicádíínuuⁿ sa chi ꞌāā snée ꞌnū niiⁿnuúⁿ na yáⁿꞌāa. 28 Tuuꞌmi ní caꞌa nuuⁿ sá sonda ní ndaaca sa ngii ndiicú ꞌyaꞌāa chí yáánūuⁿ ní choꞌō ca taꞌlííⁿ cuaaⁿ vmnaaⁿ nnguɛɛcunée sa caꞌa nuuⁿ ntúuⁿ sa sonda. Ndaaca ntuuⁿ sa ndítiiⁿꞌyu ꞌyaꞌāa chí yáánūuⁿ. 29 ꞌVaꞌá yā chi caꞌa naáⁿ yā na ꞌvaachií. Tuuꞌmi ní caꞌā nuúⁿ ya ná cuūúⁿ ancla cūū yeⁿꞌē cuaaⁿ dáámí, cosa chi cueendii barco miiⁿ ní ꞌāā ntɛ́ɛ́ caaca. Ní snee ngíínú yā chi cúúví dɛɛvɛ. 30 Tuuꞌmi ní saⁿꞌā chi diíⁿ yā manejar barco chꞌɛɛti yaaⁿ sá chi cáanu sa yeⁿꞌē barco. Ní caꞌa nuúⁿ yā barco ꞌlííⁿ na nuūⁿnīⁿꞌyáⁿꞌā. Diíⁿ yā tanꞌdúúcā chi cangúu yā ancla cūū yeⁿꞌe cuaaⁿ vmnaaⁿ barco miiⁿ. 31 Pablo miiⁿ caⁿꞌa yā chii yā capitán: Ndúúti chi saⁿꞌā sꞌeeⁿ nguɛ́ɛ́ canee sa na barco miiⁿ ndísꞌtiī ní nguɛ́ɛ́ cuuvi nanguaⁿꞌai nī.
32 Tuuꞌmi ní soldados chꞌiica sa lazo yeⁿꞌē barco ꞌlííⁿ. Diiⁿ sá chí cueⁿꞌe maāaⁿ ní chindai.
33 Taachí caama chidɛɛvɛ Pablo caⁿꞌa yā chii yā nducyáácá ꞌiiⁿꞌyāⁿ chi cheꞌé yā. Ní caⁿꞌa yā: Maaⁿ ní ndiichi cuūúⁿ nguuvi chí ꞌāā ntɛ́ɛ́ chéꞌe nī ní ꞌcuɛɛtinée nī ndúúcū cuidado. Ní nguɛ́ɛ́ cheꞌé nī mar ꞌáámá yuūndū. 34 ꞌÚú ngiicá ndisꞌtiī chi chéꞌe nī maaⁿ níícú vɛ́ɛ́ fuerza yeⁿꞌé nī ti mar ꞌáámá yuūdū tiíⁿ nī nguɛ́ɛ́ cuuvi ndai.
35 Taachí caⁿꞌa yā chuū, staꞌá yā pan. Caꞌá yā gracia Ndyuūs nanááⁿ nducyaaca yā ní taachi nꞌdeé yā pan tucáꞌa yā cheꞌé yā. 36 Tuuꞌmi ní nducyaaca yā canee cúúⁿmíⁿ yā más ca ánimo ní cheꞌé ntuúⁿ yā. 37 Nducyáácá ꞌnū chi snúuⁿ ꞌnū na barco tanꞌdúúcā ꞌuūvī ciento canéé ꞌiīⁿnūⁿ ngɛɛcu nditiiⁿꞌyu ꞌáámá ꞌnū. 38 ꞌĀā nduuví ditiinú yā. Diíⁿ yā chi nanꞌdaa caꞌáí barco miiⁿ. ꞌCanuúⁿ yā trigo chi ndɛ́ɛ̄ barco miiⁿ na nuūⁿnīⁿꞌyáⁿꞌā.
Chindaí barco
39 Taachí chidɛɛvɛ táámá nguuvi nguɛ́ɛ́ ꞌííntinaáⁿ ꞌnū tií yáⁿꞌāa naachí snée ꞌnū naati nꞌdiichí ꞌnū ꞌáámá lugar naachi vɛɛ ꞌáámá playa o yáⁿꞌāa ndúútīi. Nduuvidáámá ꞌnū neⁿꞌe ꞌnū cundaa ꞌnū na playa miiⁿ ndúúcū barco. 40 Ní chiica ntúuⁿ yā ꞌiiꞌyu yeⁿꞌē cucáávā chi ancla cūū chi canuúⁿ na nuūⁿnīⁿꞌyáⁿꞌā. Tuuꞌmi ní cuaaⁿ dáámí barco miiⁿ nadatíi yā remos chi tanꞌdúúcā ꞌáámá tabla chi diiⁿ guiar barco miiⁿ. Ní chꞌeeⁿ yā tiīnūuⁿ miiⁿ yeⁿꞌé cuaaⁿ vmnaaⁿ barco miiⁿ na ꞌyúúné ni cueⁿꞌé ꞌnū na playa chi yáⁿꞌāa ndúútiī. 41 Caⁿꞌa ꞌnaaⁿ ꞌnū naachi ꞌáámá lugar chí ꞌuūvī nuūⁿnīⁿ ní diíⁿ yā chi ndaā barco miiⁿ na yáⁿꞌāa cuaaⁿ diituú chɛɛti nuūⁿnīⁿ. Diíⁿ yā chi nacanꞌdáā barco ꞌiicu cuááⁿ vmnaaⁿ yeⁿꞌē barco miiⁿ chi canúúⁿ ca nguaaⁿ nuūⁿnīⁿ ꞌāā na yáⁿꞌāa canéé chɛɛchi. Chééndii chi ꞌāā ntɛ́ɛ́ chiīcā ꞌiicu cuaaⁿ dáámí barco miiⁿ neⁿꞌe ndaꞌai ndúúcū fuerza yeⁿꞌē nuūⁿnīⁿ miiⁿ. 42 Tuuꞌmi ní soldado sꞌeeⁿ caⁿꞌa yā chi ꞌcaaⁿꞌnuⁿ yā preso sꞌuuⁿ níícú mar ꞌáámá yā nguɛ́ɛ́ cuuvi cáaⁿꞌyuuⁿ yā nuūⁿnīⁿ níícú cunaⁿꞌa yā na yáⁿꞌāa. 43 Naati capitán miiⁿ neⁿꞌe sa dinguáⁿꞌai sa Pablo miiⁿ. Tuuꞌmí chícataáⁿ yā chí neⁿꞌe soldado sꞌuuⁿ. Tuuꞌmi ní capitán chi ngaⁿꞌā ntiiⁿnyuⁿ caⁿꞌá sa chi nducyáácá yā chi cuuvi ꞌcaaⁿꞌyuuⁿ yā nuūⁿnīⁿ níícú chi cunꞌdaa yā vmnaāaⁿ nuūⁿnīⁿ ní ꞌcaaⁿꞌyuuⁿ yā ní nandaá yā na yáⁿꞌāa ní nnguaⁿꞌáí yā. 44 Níícú tanáⁿꞌa yā ní na tablas yeⁿꞌē barco ndúúcū yáⁿꞌá yeⁿꞌē barco cuuví nacanꞌdáa yā. ꞌTíícā chiī nducyááca yā nanguáⁿꞌai yā nandáa yā na yáⁿꞌāa cuūⁿmáⁿ.