Pablo cueⁿꞌé yā yáⁿꞌāa Macedonia ndúúcū yáⁿꞌāa Grecia
20
Taachí canee ꞌdííⁿ ꞌiiⁿꞌyāⁿ, yaaꞌvi Pablo miiⁿ ꞌiiⁿꞌyāⁿ sꞌeeⁿ chi iꞌtéénu yā Cristo. Ní taachí Pablo caꞌa sa consejo ꞌiiⁿꞌyāⁿ sꞌeeⁿ ní ꞌcuɛɛtinéé nꞌdaāca yā ndúúcū Dendyuūs miiⁿ. Ní diiⁿ sa despedir yeⁿꞌé yā ní tuꞌmaⁿꞌá sá ꞌiiⁿꞌyāⁿ sꞌeeⁿ. Tuuꞌmí canꞌdáa sa ní cueⁿꞌē sa yáⁿꞌāa Macedonia. 2 Cuayiivi mííⁿ cheⁿꞌe ntúuⁿ sa yáāⁿ sꞌeeⁿ chi chiꞌcueeⁿ taavi sa ꞌiiⁿꞌyāⁿ yeⁿꞌe ndúúdú yeⁿꞌe Dendyuūs miiⁿ ní ndaā sa yáⁿꞌāa Grecia. 3 Cuayiivi taachi ꞌāā cānee sa ꞌiiⁿnuⁿ ꞌiīyū miiⁿ ní cuayiivi taachí nadicadíínuuⁿ sa chi ꞌiiⁿꞌyāⁿ Israel sꞌeeⁿ chi diíⁿ nꞌgíínu yā ndúúcu sa hora chi neⁿꞌe sa tucáꞌa sa sndáa sa na barco miiⁿ na yáⁿꞌāa Siria, tuuꞌmi ní nadacadíínuuⁿ sa chuū chi choꞌo ntúuⁿ sa na yáⁿꞌāa Macedonia. 4 Ní sáⁿꞌā sꞌūuⁿ cheⁿꞌe sá ndúúcū Pablo ndii yáⁿꞌāa Asia. Sáⁿꞌā sꞌuuⁿ ní Sópater yeⁿꞌe yáāⁿ Berea, ndúúcū Aristarco ní saⁿꞌā chi nguuvi Segundo saⁿꞌā sꞌeeⁿ yeⁿꞌē yáāⁿ Tesalónica, ndúúcū saⁿꞌā chi nguuvi Gayo yeⁿꞌe yáāⁿ Derbe, ndúúcū Timoteo, ndúúcū saⁿꞌā sꞌeeⁿ yeⁿꞌe yáⁿꞌāa Asia chi sáⁿꞌā Tíquico ndúúcū sáⁿꞌā Trófimo. 5 ꞌIiⁿꞌyāⁿ sꞌeeⁿ néé canꞌdáa naaⁿ yā ní canéé ngíínú yā núsꞌuuⁿ na yáāⁿ Troas chi niiⁿnuúⁿ nuūⁿnīⁿꞌyáⁿꞌā. 6 Taachi ꞌaa chóꞌōo nguuví yeⁿꞌē pan chi nguɛ́ɛ́ levadura, tuuꞌmi cueⁿꞌé ꞌnū na barco yeⁿꞌē yáāⁿ Filipos. Choꞌōo nyuⁿꞌu nguuvi ní ndaá ꞌnū ní nduuvidaamá ꞌnū ndúúcū ꞌiiⁿꞌyāⁿ sꞌeeⁿ yeⁿꞌē na yáāⁿ Troas. Ní chꞌɛɛtinée ꞌnū ndɛɛ̄chɛ̄ nguuvi miiⁿ.
Pablo na yaāⁿ Troas
7 Nguuví domingo vmnááⁿ vmnaaⁿ yeⁿꞌē ndaata miiⁿ nduuvidaamá ꞌiiⁿꞌyāⁿ sꞌeeⁿ chi iꞌtéénu yā Cristo chi nꞌdeé yā pan. Pablo miiⁿ ní ngiꞌcueeⁿ sa ꞌiiⁿꞌyāⁿ. Canéé chi canꞌdáa sa nguuvi chi cuchiī. Ní chiꞌcueeⁿ sa taanduu ndíí maⁿꞌa yaaⁿ. 8 Ní na cuarto yáacū naachi nduuvidaama yā nééné nꞌdeēe lámparas vɛɛ. 9 ꞌNáá tiempo caⁿꞌa Pablo miiⁿ ní ꞌáámá saⁿꞌa ꞌdííⁿ chi nguuví sá Eutico chí vɛ́ɛ́ sá na ventana, cyaadú nꞌdai sa. Saⁿꞌā miiⁿ chinꞌdáa sa ndiichí ndii ꞌiiⁿnuⁿ piso. Taachí nadacuéeⁿ yā saⁿꞌā miiⁿ ní ꞌāā nꞌdii sa. 10 Tuuꞌmi ní nanguaꞌāī Pablo miiⁿ ni tuꞌmaⁿꞌá yā saⁿꞌā ní canꞌnuu yā saⁿꞌā. Ní caⁿꞌa Pablo chiī yā saⁿꞌā sꞌuuⁿ: Nguɛ́ɛ́ ꞌvaꞌá nī. Canduuchi ntúūⁿ staava yeⁿꞌē sa taama vmnéⁿꞌēe. 11 Chꞌiinu maáⁿ ní Pablo cuindáá tuuⁿ yā cuaaⁿ ꞌniiⁿnuúⁿ. Ní nꞌdee yā pan. Ní cheꞌé yā ndúúcu yā chi candií yā chiꞌcueeⁿ ntúuⁿ yā nuuⁿmáⁿ yaaⁿ ndii chīdɛɛvɛ. Níícú cuēⁿꞌe yā. 12 Candɛ́ɛ yā saⁿꞌā ꞌdííⁿ miiⁿ ní candúúchi sa. Ní yéénú nꞌdai yā ndúúcū ꞌviichꞌɛɛtíínūuⁿ chꞌɛɛtɛ.
Cueⁿꞌé yā yeⁿꞌe yáāⁿ Troas ndii yáāⁿ Mileto
13 Núsꞌuū ni canꞌdáá naaⁿ ꞌnū ní cueⁿꞌe ꞌnū na barco na yáāⁿ Asón chi ndaacá ꞌnū Pablo yáāⁿ miiⁿ. Pablo miiⁿ ꞌāā neⁿꞌe sa chí caaca sa na yáⁿꞌāa. 14 Taachí Pablo nduuvidaama sa nduucú ꞌnū na yáāⁿ Asón miiⁿ, ní cueⁿꞌé ꞌnū na barco miiⁿ, ní ndaá ꞌnū na yáāⁿ Mitilene. 15 Cueⁿꞌé ꞌnū na barco miiⁿ ní chidɛɛvɛ táámá nguuvi ndaa ꞌnū niiⁿnuúⁿ na isla Quío. Ní chidɛɛvɛ táámá nguuvi chi ndaa ꞌnū isla Samos. Ní cueⁿꞌé ꞌnū ndaa ꞌnū na yáāⁿ Trogilio. Chꞌɛɛtineé ꞌnū nguiinū miiⁿ. Chidɛɛvɛ táámá nguuvi cueⁿꞌé ꞌnū na barco ní ndaa ꞌnū yáāⁿ Mileto. 16 Pablo miiⁿ nacadíínuuⁿ sa chi chóꞌo sa yáⁿꞌāa Asia. Canéé chi cacyiinu sa chi cunee ngiinu sa nguuvi yeⁿꞌē Pentecostés chi ꞌviicu yeⁿꞌe cosecha na yáāⁿ Jerusalén ndúúti chi cuūvi.
Pablo ngaⁿꞌa sa nduudu cuaacu ní diiⁿ sa despedir ꞌiiⁿꞌyāⁿ yeⁿꞌe yáāⁿ Mileto
17 Pablo dichóꞌo sa ꞌiiⁿꞌyāⁿ yeⁿꞌē yáāⁿ Mileto ndii yáāⁿ Efeso chi ꞌcáí yā ꞌiiⁿꞌyāⁿ ndiicúū chi ngaⁿꞌa ntiiⁿnyuⁿ yeⁿꞌē yaācū. 18 Taachí ndaa ꞌiiⁿꞌyāⁿ sꞌeeⁿ nanááⁿ Pablo, caⁿꞌa sá chii sa ꞌiiⁿꞌyāⁿ sꞌeeⁿ: Ndísꞌtiī deenú nī ti ndii nguuví vmnááⁿ vmnaaⁿ chi ndaá yáⁿꞌāa Asia táácā diíⁿ ní caneé nduucú nī tanducuéⁿꞌē tiempo. 19 Diíⁿ ntiiⁿnyuⁿ yeⁿꞌe Señor ndúúcū vaadī ndiicúúⁿ taavi. Chꞌeenú chiī taanduvɛ́ɛ́ chi nguɛ́ɛ́ nꞌdaacā chi diiⁿ ꞌiiⁿꞌyāⁿ Israel sꞌeeⁿ nduucú. Chɛɛ̄cú níícú tunꞌdaa nuūⁿnīⁿ nduutinaáⁿ. 20 Ní ꞌáámá ngaⁿꞌá tanducuéⁿꞌē dendúꞌū chi nꞌdaacā yeⁿꞌé nī. Ní chiꞌcueéⁿ nanááⁿ nducyaacá ꞌiiⁿꞌyāⁿ nduu vaꞌai nduu vaꞌāī. 21 Ni caⁿꞌá nduudu cuaacu ꞌiiⁿꞌyāⁿ Israel sꞌeeⁿ ndúúcū ꞌiiⁿꞌyāⁿ sꞌeeⁿ chi nguɛ́ɛ́ yeⁿꞌē ndaata Israel yeⁿꞌē chi ndaacādaamí yā yeⁿꞌé nducuéⁿꞌē nuuⁿndi yeⁿꞌé yā nanááⁿ Dendyuūs. Ní cuꞌtéénu yā yeⁿꞌē Señor Jesucristo yeⁿꞌē yú. 22 Maaⁿ ní cunꞌdiichi nī. Canéé chi diíⁿ cucaava espíritu yeⁿꞌé. Caⁿꞌá na yáāⁿ Jerusalén ní nguɛ́ɛ́ deenú dɛꞌɛ̄ ꞌcueēnú miiⁿ. 23 Maaⁿ deenú chi Espíritu Nꞌdai yeⁿꞌe Ndyuūs miiⁿ ngaⁿꞌa yā ngii yā ꞌúú na nducyáácá yáāⁿ chi caⁿꞌá cunee ngíínú chi ꞌcueēnú cuuví ní caⁿꞌá vácūū. 24 Naati mar ꞌáámá naaⁿ nguɛ́ɛ́ idiíⁿ cuenta ndii nguɛ́ɛ́ ndúú yaꞌáí ꞌúú vida yeⁿꞌé maáⁿ. Canee ngiinú chi diꞌcuiīnú ntiīⁿnyūⁿ yeⁿꞌé, ntiiⁿnyuⁿ chi teē Señor Jesús ꞌúú chi caaⁿꞌmáⁿ nduudu cuaacu yeⁿꞌé yā yeⁿꞌē evangelio chí ndúúdú ngai ndúúcū vaadī yeenú. Nduūdū miiⁿ yeⁿꞌe favor chꞌɛɛtɛ yeⁿꞌé Dendyuūs. 25 Maaⁿ ní ꞌcaandiveéⁿ nī. ꞌÚú ní deenú ti mar ꞌáámá ndísꞌtiī nguaaⁿ ꞌiiⁿꞌyāⁿ naachí chōꞌo ní caⁿꞌá yeⁿꞌe chi Dendyuūs ngaⁿꞌa yā ntiiⁿnyuⁿ mar ꞌáámá nī ꞌaa ntɛ́ɛ́ nꞌdiichí nī naáⁿ. 26 Tanducuéⁿꞌē chuū ngaⁿꞌá ngií ndísꞌtiī maaⁿnguuvi caati ꞌúú nguɛ́ɛ́ canee chi diíⁿ responder yeⁿꞌē mar ꞌáámá nī yeⁿꞌē tanducuéⁿꞌē vida yeⁿꞌē tanducuéⁿꞌē ꞌiiⁿꞌyāⁿ. 27 Nguɛ́ɛ́ cheeⁿdiitú ti caⁿꞌá tanducuéⁿꞌē consejo yeⁿꞌe Dendyuūs ndúúcū ndísꞌtiī. 28 Tuuꞌmi ní cundɛɛ nī cuidado yeⁿꞌē maáⁿ nī ndúúcū nducyáácá ꞌiiⁿꞌyāⁿ chi iꞌtéénu yā ti Espíritu Nꞌdai yeⁿꞌe Ndyuūs chiꞌneéⁿ yā ndísꞌtiī cáávā chi cuuvi diiⁿ nī cuidado yeⁿꞌe ꞌiiⁿꞌyāⁿ chi iꞌtéénú Señor, ꞌiiⁿꞌyāⁿ chi caⁿꞌá yā yaācū yeⁿꞌe Señor. Señor miiⁿ ní cai yā ꞌiiⁿꞌyāⁿ ndúúcū yuuúⁿ yeⁿꞌē maáⁿ yā. 29 ꞌÚú ní deenú chi cuayiivi taachí ꞌāā ntɛ́ɛ́ canduuchí ní ndaa ꞌiiⁿꞌyāⁿ tanꞌdúúcā lobos nguaaⁿ ndísꞌtiī ní diíⁿ yā chi nguɛ́ɛ́ diiⁿ nꞌdaāca nī ndúúcū tanducuéⁿꞌē ꞌiiⁿꞌyāⁿ. 30 Nguaaⁿ ndísꞌtiī nūuⁿ nacueeⁿ sáⁿꞌā sꞌeeⁿ chi ngaⁿꞌa nduudu chi nguɛ́ɛ́ nꞌdaacā chi cuuvi candɛ́ɛ́ sa ꞌiiⁿꞌyāⁿ sꞌeeⁿ chí iꞌtéénu yā Cristo ndúúcu sa. 31 Cáávā chuū cuinꞌdiichi nꞌdaaca nī. Nꞌgáácú nī ti chɛɛti ꞌiiⁿnūⁿ nduuyū ndii nguuvi ndii nꞌgaaⁿ nguɛ́ɛ́ chiꞌneéⁿ naáⁿ caⁿꞌá ndúúcū nuūⁿnīⁿ nduutinaáⁿ ꞌáámá ꞌáámá ndísꞌtiī. 32 Maaⁿ ní ndísꞌtiī hermanos, iꞌneéⁿ ndisꞌtiī yeⁿꞌe Dendyuūs ndúúcū nduudu yeⁿꞌē favor chꞌɛɛtɛ taavi yeⁿꞌé yā. Nduudu miiⁿ diitu chꞌɛɛtɛ́ chi ꞌcuiitá ndisꞌtiī ní teē ndísꞌtiī ꞌáámá cosa chi vɛ́ɛ́ chi cuuví yeⁿꞌe nī ndúúcū nducyaaca ꞌiiⁿꞌyāⁿ chi Dendyuūs didɛɛvɛ́ yā. 33 Nguɛ́ɛ́ diíⁿ ngueēe ndíí nguɛ́ɛ́ tuumi ꞌdííⁿnguɛɛ ndíí nguɛ́ɛ́ ndúú tuumi ꞌdííⁿnguāaⁿ ndíí nguɛ́ɛ́ ndúú catecai ꞌiiⁿꞌyāⁿ. 34 Ndísꞌtiī ní deenú nī chi taꞌá dichííꞌvɛ̄ ꞌúú ndúúcū ꞌiiⁿꞌyāⁿ chi snéé nduucú yeⁿꞌē nducuéⁿꞌē chi neⁿꞌé ꞌnū. 35 Tanducuéⁿꞌē chuū chiꞌcueéⁿ ndísꞌtiī chi diiⁿ yú ntiiⁿnyuⁿ ꞌtúúcā. Canee chi cuuvi cunnee yú ꞌiiⁿꞌyāⁿ chí ngiꞌvaachí. Ní nnꞌgaacu yú nduudu yeⁿꞌē Señor Jesús miiⁿ chí caⁿꞌa yā: Nꞌdaí taavi ca chi caꞌa yú nguɛ́ɛ́ ti chí cutaꞌā yú.
36 Taachi caⁿꞌa yā chuū chiintiiꞌyá yā ní caⁿꞌanguaꞌá yā ndúúcū nducyaaca ꞌiiⁿꞌyāⁿ sꞌuúⁿ. 37 Tuuꞌmi ní nducyaaca yā chɛɛcu taaví yā ní túꞌmaⁿꞌá yā Pablo, maaⁿ ní ꞌneeⁿ cheendi yā ꞌiiⁿꞌyāⁿ. 38 Nééné yaꞌai taaví yā cáávā nduudu chi caⁿꞌā Pablo miiⁿ chí ꞌāā ntɛ́ɛ́ nanguɛɛcuneé nꞌdiichi nī naáⁿ. Ní cueⁿꞌe yā canguu yúúní yā saⁿꞌā ndii na barco.