Didzaꞌ gusö́l-lëꞌë yödzö Éfeso
2
Gunnë́ꞌ caꞌ Bönniꞌ naꞌ:
“Buzúaj lu guichi didzaꞌ ni isö́l-luꞌu queëꞌ gubáz quiaꞌ zóalenëꞌ bönachi quiaꞌ lu yödzö Éfeso.
Caní uzúajuꞌ lu guichi:
Ruꞌë didzaꞌ Bönniꞌ naꞌ zxóagacabaꞌ gadxi bölaj beníꞌ lu nëꞌë ibëla,
en ridë́ꞌ gatsaj láhuiꞌlö gadxi le nuáꞌgaca guíꞌ naꞌ néquiguequini oro.
2 Caní rnníaꞌ:
Nedaꞌ nöz quézidaꞌ yuguꞌ le runliꞌ,
en ca rúndaꞌaliꞌ dxin.
Nözdaꞌ ribö́zaliꞌ zxön ladxiꞌ,
en bitiꞌ gaca guáꞌ ilenliꞌ nupa tuaꞌ döꞌ.
Nözdaꞌ chiguzxíꞌ bë́ꞌëliꞌ nupa taꞌnná nácagaca gubáz quiaꞌ pero bitiꞌ caꞌ nácagaca,
ateꞌ naꞌa nö́ziliꞌ taꞌzíꞌ yëꞌ.
3 Ribö́zaliꞌ zxön ladxiꞌ,
en chigudíꞌi guzxácaꞌliꞌ tuꞌ dáꞌaliꞌ nedaꞌ,
pero bitiꞌ gucuidiꞌ ládxiꞌliꞌ.
4 Naꞌa,
dë tu le ruzegui libíꞌiliꞌ didzaꞌ:
Bítiꞌrö nadxíꞌiliꞌ nedaꞌ ca naꞌ bidxíꞌiliꞌ nedaꞌ zíꞌalö.
5 Que lë ni naꞌ,
guliꞌtsöjné ca naꞌ benliꞌ zíꞌalö,
lë naꞌ busanliꞌ,
ateꞌ naꞌa,
buliꞌbíꞌi ládxiꞌliꞌ,
en guliꞌgún ca naꞌ benliꞌ zíꞌalö.
Channö cabí ubíꞌi ládxiꞌliꞌ,
guídatiaꞌ queë́liꞌ,
ateꞌ ugúaꞌ le nuáꞌ guíꞌ queë́liꞌ xilataj.
6 Naꞌa,
zoa tu le rácalen libíꞌiliꞌ.
Bitiꞌ riléꞌeliꞌ dxiꞌa le tunëꞌ bönniꞌ nicolaíta,
nupa naꞌ taꞌyéaj ládxiꞌgaca budóꞌ guiö́j budóꞌ yaga,
en tun le ruáꞌ döꞌ,
lë naꞌ lëscaꞌ bitiꞌ riléꞌedaꞌ dxiꞌa.
7 Nu riyöni ral-laꞌ uzë́ nagui lë ni rnnëꞌ Dios Böꞌ Láꞌayi,
ruíꞌilenëꞌ yuguꞌ cöꞌ bönachi quiaꞌ nedaꞌ,
Cristo,
didzaꞌ,
rnnëꞌ:
Nupa ilaꞌdeliꞌ lu le raca yödzölió,
gunaꞌ ga ilágugaca le ribía yaga daꞌ gatsaj láhuiꞌlö luyú lachi queëꞌ Dios,
le gun ga ilaꞌcuáꞌticaꞌsö nabán.”
Didzaꞌ gusö́l-lëꞌë yödzö Esmirna
8 Gunnë́ꞌ caꞌ:
“Lëscaꞌ caní,
buzúaj lu guichi didzaꞌ ni isö́l-luꞌu queëꞌ gubáz quiaꞌ zóalenëꞌ bönachi quiaꞌ lu yödzö Esmirna.
Caní uzúajuꞌ lu guichi:
Ruꞌë didzaꞌ Bönniꞌ naꞌ zoëꞌ zíꞌalö,
en náquiëꞌ caꞌ Nu röjsete,
Bönniꞌ naꞌ gútiëꞌ,
en bubanëꞌ tsaz.
9 Caní rnníaꞌ:
Nedaꞌ nöz quézidaꞌ le runliꞌ,
en ca riguíꞌi rizácaꞌliꞌ.
Nözdaꞌ nácaliꞌ yechiꞌ,
pero le nácatë riléꞌeliꞌ yöl-laꞌ tsahuiꞌ le naca idú.
Nözdaꞌ caꞌ ca taꞌnnë́ queë́liꞌ nupa niꞌ taꞌnná nácagaca bönachi judío,
pero bitiꞌ caꞌ nácagaca caní.
Nupa ni taꞌdáꞌ Satanás,
tuꞌ xihuiꞌ.
10 Bitiꞌ caꞌ gádxiliꞌ le ral-laꞌ quíꞌi sácaꞌliꞌ.
Tuꞌ xihuiꞌ naꞌ gun ga idzunliꞌ bál-laliꞌ libíꞌiliꞌ lidxi guíë.
Caní siꞌ bëꞌ libíꞌiliꞌ,
ateꞌ quíꞌi sácaꞌliꞌ idú ca chi dza.
Guliꞌtséajlëꞌ nedaꞌ ga idxintë dza gátiliꞌ,
ateꞌ nedaꞌ gunnaꞌ yöl-laꞌ naꞌbán idú queë́liꞌ.
11 Nu riyöni ral-laꞌ uzë́ nagui lë ni rnnëꞌ Dios Böꞌ Láꞌayi,
ruíꞌilenëꞌ didzaꞌ yuguꞌ cöꞌ bönachi quiaꞌ nedaꞌ,
Cristo,
rnnëꞌ:
Nupa ilaꞌdeliꞌ lu le raca yödzölió,
bitiꞌ bi gun yöl-laꞌ guti quéguequi,
lë naꞌ gaca le buropi luzuí quégaca nupa ilaꞌcuáꞌticaꞌsö lu guíꞌ gabila.”
Didzaꞌ gusö́l-lëꞌë yödzö Pérgamo
12 Gunnë́ꞌ caꞌ:
“Lëscaꞌ caní buzúaj lu guichi didzaꞌ ni isö́l-luꞌu queëꞌ gubáz quiaꞌ zóalenëꞌ bönachi quiaꞌ lu yödzö Pérgamo.
Caní uzúajuꞌ lu guichi:
Ruꞌë didzaꞌ Bönniꞌ naꞌ nuꞌë guíë tuchiꞌ naꞌ natuchiꞌ iropa laꞌa.
13 Nedaꞌ nöz quézidaꞌ le runliꞌ.
Nözdaꞌ caꞌ zóaliꞌ ga niꞌ rinná bëꞌ Satanás,
tuꞌ xihuiꞌ,
pero ni ruzxöni ládxiꞌliꞌ nedaꞌ.
Bitiꞌ caꞌ nusanliꞌ ca réajlëꞌëliꞌ nedaꞌ.
Bitiꞌ busanliꞌ le yuguꞌ dza niꞌ cateꞌ gulútiëꞌ Antipas,
bönniꞌ niꞌ bénticaꞌsëꞌ ba nalí quiaꞌ,
en gútiëꞌ ga niꞌ zoa Satanás,
tuꞌ xihuiꞌ.
14 Naꞌa,
dë tu chopa le tuꞌzegui libíꞌiliꞌ didzaꞌ:
Nacuáꞌlen libíꞌiliꞌ bal-la bönachi lu yödzö Pérgamo,
nazíꞌ lu në́ꞌeguequi xibá queëꞌ Balaam,
bönniꞌ niꞌ busédinëꞌ Balac benëꞌ ga gulaꞌchixi gulaꞌnigui bönachi Israel,
ateꞌ gulahuëꞌ-baꞌ yuguꞌ böaꞌ bë́dxidoꞌ gulútigaquiëꞌ-baꞌ lógaca budóꞌ guiö́j budóꞌ yaga,
en gulunëꞌ le ruáꞌ döꞌ.
15 Lëscaꞌ caní nacuáꞌlen libíꞌiliꞌ nupa niꞌ nazíꞌ lu në́ꞌeguequi xibá quégaca bönachi nicolaíta,
lë naꞌ bitiꞌ riléꞌedaꞌ nedaꞌ dxiꞌa.
16 Que lë ni naꞌ,
buliꞌbíꞌi ládxiꞌliꞌ naꞌa.
Channö cabí ubíꞌi ládxiꞌliꞌ,
guídateaꞌ ga zóaliꞌ,
en tíl-lalenaꞌ légaquiëꞌ len didzaꞌ rirúaj ruáꞌa,
le naca ca tu guíë tuchiꞌ.
17 Nu riyöni ral-laꞌ uzë́ nagui lë ni rnnëꞌ Dios Böꞌ Láꞌayi,
ruíꞌilenëꞌ yuguꞌ cöꞌ bönachi quiaꞌ nedaꞌ,
Cristo,
didzaꞌ,
rnnëꞌ:
Nupa ilaꞌdeliꞌ lu le raca yödzölió,
gunaꞌ ga ilágugaca yöta maná nagachiꞌ.
Unödzjaꞌ caꞌ tu guiö́j chiguíchidoꞌ quégaquiëꞌ,
ateꞌ lu guiö́j naꞌ nazúaj tu la cubi,
cuntu nu nunbëꞌ le,
pero núpasö naꞌ ilaꞌzíꞌi le,
ilúnbëꞌe la naꞌ.”
Didzaꞌ gusö́l-lëꞌë yödzö Tiatira
18 Gunnë́ꞌ caꞌ:
“Lëscaꞌ caní,
buzúaj lu guichi didzaꞌ ni isö́l-luꞌu queëꞌ gubáz quiaꞌ zóalenëꞌ bönachi quiaꞌ lu yödzö Tiatira.
Caní uzúajuꞌ lu guichi:
Ruꞌë didzaꞌ Zxíꞌinëꞌ Dios,
Bönniꞌ naꞌ dxía guiö́j lahuëꞌ nácagaca ca guíꞌ,
ateꞌ niꞌë nácagaca ca guíë bronce dxílidoꞌ.
19 Caní rnnëꞌ:
Nedaꞌ nöz quézidaꞌ le runliꞌ.
Nözdaꞌ ca nadxíꞌiliꞌ nedaꞌ,
en ca réajlëꞌëliꞌ nedaꞌ.
Nözdaꞌ caꞌ ca runliꞌ xichinaꞌ lu yöl-laꞌ riböza zxön ladxiꞌ queë́liꞌ.
Nözdaꞌ nácarö idú ca runliꞌ yuguꞌ lë ni ca benliꞌ zíꞌalö.
20 Nacuáꞌ tu chopa le tuꞌzegui libíꞌiliꞌ didzaꞌ:
Ruíꞌiliꞌ-nu lataj nigula naꞌ lënu Jezabel,
rnnanu ruíꞌinu didzaꞌ uláz queëꞌ Dios,
ateꞌ niꞌa que le rusédinu rizíꞌ yéꞌenu bönniꞌ tunëꞌ xichinaꞌ.
Rusédinu légaquiëꞌ le run ga tunëꞌ le ruáꞌ döꞌ,
en tahuëꞌ-baꞌ böaꞌ bë́dxidoꞌ taꞌguꞌë légacabaꞌ lógaca budóꞌ guiö́j budóꞌ yaga.
21 Nedaꞌ bëꞌa-nu lataj ubíꞌi ládxiꞌnu,
pero bitiꞌ rë́ꞌëninu ucáꞌananu le ruáꞌ döꞌ naꞌ runnu.
22 Que lë ni naꞌ chúꞌunaꞌ-nu tu le gátiꞌnu ga naꞌ quíꞌi sácaꞌnu lu xihuë́ꞌënu tsözxö́n len nupa gulún tsözxö́n len lënu le ruáꞌ döꞌ.
Caní gunaꞌ naꞌa channö cabí uluꞌbíꞌi ládxiꞌguequi para cabirö ilún dul-laꞌ naꞌ.
23 Gunaꞌ ga ilátibiꞌ zxíꞌininu.
Caní gaca,
iléquibeꞌe yúguꞌtë cöꞌ bönachi quiaꞌ ruyúaꞌ le taꞌbequi ícjaguequi,
en le taꞌzáꞌ ládxiꞌgaca bönachi,
ateꞌ ubiꞌa queë́liꞌ tsca naca le runliꞌ.
24 Iaꞌzícaꞌliꞌ zóaliꞌ yödzö Tiatira,
núlöliꞌ bitiꞌ nazíꞌ lu náꞌaliꞌ lë naꞌ rusédinu,
en bitiꞌ nazë́daliꞌ lë naꞌ taꞌnná bönachi niꞌ naca le nayéajniꞌi idú,
pero le nácatë naca xtidzaꞌ Satanás,
tuꞌ xihuiꞌ,
reaꞌ libíꞌiliꞌ:
Bitiꞌ usubágaꞌa libíꞌiliꞌ iaꞌtú le ral-laꞌ gunliꞌ.
25 Naꞌa,
lë naꞌ chinazíꞌ lu náꞌaliꞌ,
guliꞌgún chiꞌi ga idxintë dza huödaꞌ.
26 Bönniꞌ niꞌ ilaꞌdéliꞌnëꞌ lu le raca yödzölió,
en ilunëꞌ ca rë́ꞌëndaꞌ nedaꞌ ga údxitë,
nedaꞌ gunaꞌ ga ilaꞌnná béꞌenëꞌ bönachi idútë yödzölió.
27 Ca naꞌ budödëꞌ Xuzaꞌ Dios yöl-laꞌ unná bëꞌ lu naꞌa,
nedaꞌ caꞌ gunaꞌ ga ilaꞌnná béꞌenëꞌ yuguꞌ yödzö,
ateꞌ gataꞌ lu náꞌagaquiëꞌ tu xiyaga guíë,
ateꞌ uluꞌzxuzxjëꞌ bönachi naꞌ ca nu ruzxuzxaj zxigaꞌ yö́ꞌöna néquini yu.
28 Guꞌa caꞌ le naca ca bölaj hui sila quégaquiëꞌ.
29 Nu riyöni ral-laꞌ uzë́ nagui lë ni rnnëꞌ Dios Böꞌ Láꞌayi,
ruíꞌilenëꞌ yuguꞌ cöꞌ bönachi quiaꞌ nedaꞌ,
Cristo,
didzaꞌ.”