TESALONIKE I
Tesalonike hae Makedonia mâreŋko ŋekac. Paulo e miti kiŋaŋ namba 2 raku Tesalonike haeo fisirâ sabata hombaŋ jahec â moc miti mume Judaŋic gâcne â qâpuc bocjaha jaŋe mana ʒakiembiŋ. Eme Judaŋic râŋgeŋne jaŋe irec aaric bâfuarâ qâpuc suruc‐jopapie Paulo â Sila jofazo mupie jahe ŋafeoa Berea haeo wiserâ rapic (Aposolo 17:1–10). Eme irecnec Paulozi Ateŋ haeo rawec. Erâ Tesalonike haeonec miti mamana jaŋere mana mezac erâ Timoteo jaŋerao soreme rawec. Ra fisirâ miti babaju‐jeŋicte fuŋne manarâ risierâ Paulo Korinti haeo bâfuarâ dâŋ binaŋ ecnewec. Ecneme fuŋne‐jeŋic manarâ papia‐jeŋic qâreŋkewec (gaŋ 3:1-8).
Tesalonike haeonec miti ŋic ŋokac jaŋe jopa qâʒâic ejarepie Jesure erâ ʒâic manambiŋ (gaŋ 1:6 â gaŋ 2:14). Eme tatakic tâmiric juhuc sanaŋkepie mitizi jaŋerao fua ɋârâŋkewec (gaŋ 1:5 â gaŋ 2:13). Paulo e irec bune biaŋkeme Wofuŋ daŋge mumuteŋ ecnewec (gaŋ 1:1–4). E irec qâreŋke‐jarehuc dâŋ mocte mâmâc qâreŋke‐jarewec. Jaŋe Wofuŋ fisiocte woŋec juhuc ʒiŋuc mumbiŋ: Jesu e fisihuc hâmokicnefâc‐nâŋec hetarac‐jopame ʒâhec eniŋmu. Iŋuc muhuc jaŋere busâqoc manambiŋ. Erâ gâcne jaŋe Wofuŋ e biac jâmbâŋ fisiocmu murâ gie‐jeŋic hetararâ hâhâŋ qahuc jumbiŋ. Eme Paulo e Wofuŋ fifisi‐ticnere fuŋne mufua‐jarewec (gaŋ 4:14–18 â gaŋ 5:1–3). Erâ maŋɋâri juhuc Jesure ŋicfâc fârine jâmbâŋ erâ bahacmâc juniŋte bufac qajarewec (gaŋ 5:6–11 â gaŋ 4:1-8). Erâ papia ra fisime tutumaŋ‐jeŋicko woseniŋte mujarewec (gaŋ 5:27). Tesalonike ŋic jaŋere papia I i Paulozi bâbâni jâmbâŋ qâreŋkewec, papia gâcne sasawa i ʒâhec qâreŋkewec.
Papia irec dâkâne sâko jajahec kecʒiŋuc fokopirec:
1. Tes I 1–3. Daŋge mumuteŋ dâŋ.
2. Tes I 4–5. Uŋsawaŋ â mu qaqazuc dâŋ.