FILIPI
Paulo e miti kiŋaŋ ʒâʒâŋiŋ moc rawec i raku Asia mâreŋ masunao hâwecmecko hae moc ŋewec ʒâŋene Troa, ira fisiwec. Fisirâ juhame guŋko Airopa mâreŋkonec ŋic moczi wira wâwâsic ecneme manarâ Airopa mâreŋko rawec. Raku Makedonia mâreŋko Filipi haeo fisiwec (Aposolo 16:9–12). Luka â Sila jahe ehec mâmâc jumbiŋ. Eme Paulo e hae ira miti mume Lidiazi mana ʒakierâ hezu hewâneŋ ejarewec. Ʒâhec ine Paulo â Sila kâcbiŋzi jofarâ kâpâcwâru ficko râec‐jofambiŋ. Ira fohapire ŋafeo homeŋzi motâc bâŋgoroŋkeme soŋaŋ e sahac‐ticne qazo ewec. Eme hae fureme Luka e ijaha juhame Paulo â Sila jahe Tesalonike haeo rapic (Aposolo 16:14-40).
Filipi haeonec jaŋe mitire mana aŋac boc epie Paulozi jaŋere bubiaŋ kâcɋene bajuwec. Ehuc ʒiŋuc qâreŋke‐jarewec: Ŋoŋe hâcne eri bubiaŋfâc‐nane (gaŋ 4:1). Hae gâcnaoneczi Paulo moneŋ mafa râcnezo mupie qikiŋnewec. Filipi haeonec miti ŋic ŋokac jaŋe ine Paulore maŋjeŋic boc domawecte bubiaŋ wiac râcnepie rojujec (gaŋ 4:10–18). Roma haeo kâpâcwâru ficko ŋehame Epafodito bubiaŋ wiac bâmockerâ râcnepie barâ rawec. Erâ Roma haeo fisirâ hucsâko bame hâmozo ewec. Foku ɋiɋic qame Paulozi soreme hae‐ticnao risiewec, ehuc Paulore papia i bafisirâ âgofâcne jarewec (gaŋ 2:25-35).
Paulozi ʒeri bubiaŋ dâŋ bocjaha qâreŋke‐jarewec (gaŋ 3:1 â gaŋ 4:4). E jahacnere ʒiŋuc manawec: No mi nupie hâmopemu, no ŋoŋehec mocwâc jupemu. E hâmocte mi hâwickewec, mâc giere manabâc ewec (gaŋ 1:13–14 erâ 21–26). Maŋ mocjaha erâ Jesure bâjâpecfâc fârine juniŋte uŋsawaŋ â mu qâmoc dâŋ qâreŋke‐jarewec wâc (1:27–2:18). Miti bâbâsifuc ŋic Filipi haeo fisimbiŋ, ehuc ʒiŋuc mumbiŋ: Mamac‐jeŋic kâpâcwâruo fohame ŋicfâcne sâcne rucjopapene nâŋâcne kike bâjâpec enʒepieŋ. Eme Paulo e jaŋere uŋsawaŋ dâŋ qâreŋkewec (gaŋ 1:15–17 erâ gaŋ 3:17–19). Ŋic i jaŋere rucsoŋaŋ juniŋte mujarewec, ehuc mao eri‐nâŋec râekicne irec henʒiriŋneniŋte bufac qajarewec (gaŋ 3:12-16).